ONU este îngrijorată de persecuția și intimidarea credincioșilor BOUkr

Biroul Națiunilor Unite la Geneva. Imagine: Kim Petersen

Activiștii pentru drepturile omului au publicat declarația ONU unde sunt constatate încălcările drepturilor clerului și ale credincioșilor BOUk de către autoritățile ucrainene.

Pe 29 ianuarie 2024, a fost publicat răspunsul oficial al misiunii permanente a Ucrainei la ONU și alte organizații internaționale la declarația raportorului special al ONU pentru libertatea de religie și convingeriler relijioase, raportorul special al ONU pentru drepturile minorităților, raportorul special pentru dreptul la întrunire și asociere pașnică, cu privire la încălcarea drepturilor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr), relatează site-ul organizației pentru drepturile omului Public Advocacy.

Juriștii notează faptul că raportul ONU privind încălcările drepturilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost pregătit "de trei raportori speciali ai ONU după ce aceștia au studiat apelurile credincioșilor și organizațiilor religioase, declarațiile noastre și ale altor organizații pentru drepturile omului în cadrul sesiunilor 52-54 ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, discursul personal al Mitropolitului Teodosie (Snighirev) de Cerkasy și Kaniv în timpul examinării raportului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului asupra Ucrainei, precum și apelurile scrise ale conducătorilor mai multor eparhii ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene către structurile  internaționale".

"Ca urmare a luării în considerare a dovezilor și faptelor de mai sus, raportorii speciali ai ONU în comunicatul lor către guvernul Ucrainei au remarcat următoarele (citate din textul declarației de comunicat a raportorilor speciali ai ONU – faptele care au generat îngrijorare):

"1.   În data de 1 aprilie 2023, unul dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene a primit o notificare de suspiciune din partea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în temeiul articolelor 161 și 436-2 - incitare la dușmănie interreligioasă și justificarea agresiunii ruse, și a fost efectuată o percheziție la reședința sa. Într-un alt caz, pe 7 august 2023, o personalitate religioasă vestită a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu confiscarea averii pentru numeroase infracțiuni legate de conflict (în temeiul articolelor 109, 110, 161 și 436-2). În prezent, el se află în arest la domiciliu în timp ce sentința este atacată la instanța de apel.

 2.     Pe 9 august 2023, Tribunalul Economic din Kiev a menținut decizia de reziliere a acordului din 2013, prin care s-a desemnat oficial și s-a permis Bisericii Ortodoxe Ucrainene să folosească gratuit o parte din incintă în calitate de mănăstire. Judecătoria a mai remarcat că Lavra Peșterilor de la Kiev este o structură religioasă de stat. În conformitate cu această decizie, pe 10 august 2023, autoritățile de stat care dețin Lavra Peșterilor de la Kiev au anunțat că instanța a decis că transmiterea de către Biserica Ortodoxă Ucraineană a obiectelor de patrimoniu cultural și al lucrurilor prețioase din mănăstire trebuie finalizată până la sfârșitul anului.

3.     Aceste măsuri restrictive și cazurile ulterioare de incitare la ură și incitare la violență împotriva credincioșilor și comunității monahale a Bisericii Ortodoxe Ucrainene au apărut pe fondul declarațiilor, inclusiv ale autorităților ucrainene, că Biserica Ortodoxă Ucraineană nu s-a declarat independentă din punct de vedere canonic față de alte comunități ortodoxe, în special, de Biserica Ortodoxă Rusă (BORu)...

4. După evenimentele legate de Lavra Peșterilor de la Kiev, în mai multe regiuni, predominant în regiunile de vest ale Ucrainei, s-a înregistrat o creștere notabilă a cazurilor de incitare la ură și apeluri la violență împotriva credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene. De exemplu, pe 28 martie 2023, un grup de persoane necunoscute au pătruns cu forța în ultima catedrală a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Ivano-Frankivsk. Au fost împrăștiate gaze lacrimogene în timpul atacului, credincioșii și clerul au fost scoși cu forța din clădire. În perioada 1 februarie – 31 iulie 2023, au fost înregistrate câteva zeci de cazuri de violență fizică și mai multe cazuri de amenințări cu violență ca urmare a conflictelor dintre enoriașii diferitelor comunități ortodoxe. Pe 4 aprilie 2023, consiliul orășenesc de Hmelnițki a decis să rezilieze toate acordurile de folosință a terenurilor municipale de către Biserica Ortodoxă Ucraineană. Mai târziu, în aceeași zi, consiliul regional Hmelnițki a luat o decizie similară, interzicând Biserica Ortodoxă Ucraineană în întreaga regiune. Mai multe consilii locale și regionale au interzis, de asemenea, "activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene" pe teritoriile lor.

5.       Din noiembrie 2022, SBU a efectuat percheziții în mai multe mănăstiri, birouri, instituții de învățământ și alte sedii ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Kiev, Rivne, Jitomir, Ivano-Frankivsk, Cernăuți, Dnipropetrovsk, Hmelnițk, Cerkasy, Volyn, Herson, Ternopil, Poltava și regiunea Transcarpatică. În decembrie 2022, Consiliul național de securitate și apărare al Ucrainei a impus sancțiuni personale împotriva a șapte membri ai conducerii Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Aceste sancțiuni au inclus blocarea conturilor personale, revocarea licențelor și a permiselor, interzicerea închirierii și achiziționării proprietății de stat, precum și retragerea premiilor și deiplomelor de merit emise de stat".

În partea finală a declarației de comunicat, raportorii speciali ai ONU au subliniat:

"Dorim să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la presupusul model de persecuție împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene și a credincioșilor săi, care pare să-și exercite legitim și pașnic drepturile lor la libertatea de religie sau de credință, libertatea de exprimare și libertatea de asociere, așa cum este consacrat în articolele 18, 19 și 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP), ratificat de statul Ucrainean în 1973.

În special, suntem îngrijorați de acest model de intimidare care se bazează pe acuzațiile menționate mai sus la adresa comunității monahale a Bisericii Ortodoxe Ucrainene și a credincioșilor cu scopul de a schimba apartenența lor religioasă. Toate acestea contrazic interzicerea constrângerii consacrată în articolul 18 din PIDCP. Suntem, de asemenea, îngrijorați de reacția de răspuns (legată de îndemnurile la violență și sancțiunile administrative impuse Bisericii Ortodoxe Ucrainene în ansamblu) cu care se pot confrunta credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, limitându-li-se de fapt dreptul de a-și mărturisi religia".

"Public Advocacy" scrie că "textul comunicatului raportorilor speciali ai ONU revelează recunoașterea internațională a faptelor de încălcare a drepturilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene prin implementarea unei politici sistematice de discriminare a acestei confesiuni și restrângerea drepturilor ierarhiei și credincioșilor acesteia".

Totodată, juriștii notează că "răspunsul misiunii permanente a Ucrainei la ONU și al altor organizații internaționale nr. 38/017 din 22 ianuarie 2024, prezentat în numele statului Ucraina raportorilor speciali ai ONU, este incomplet și, în mai multe puncte, conține, în opinia noastră, informații neverificate".

Apărătorii drepturilor omului au observat că Biserica Ortodoxă Ucraineană "și-a confirmat capacitatea de a transmite informații despre încălcări ale drepturilor credincioșilor săi la nivel internațional". În același timp, potrivit acestora, ONU "cunoaște întregul spectru de încălcări ale drepturilor credincioșilor și consideră că încetarea în masă a dreptului organizațiilor religioase asupra terenurilor prin deciziile autorităților locale, deschiderea dosarelor penale împotriva liderilor religioși, impunerea de sancțiuni asupra lor, privarea de dreptul de a folosi bisericile și confiscarea lor forțată, precum și retorica de ură față de Biserica Ortodoxă Ucraineană și credincioșii săi, reprezintă o politică sistemică de constrângere a credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene să-i schimbe apartenența confesională, care este, fără îndoială, o încălcare a dreptului internațional și constituie un fapt evident".

"Organizațiile religioase ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene au în prezent posibilitatea de a-și prezenta obiecțiile și argumentele suplimentare în procesul de apărare internațională a drepturilor lor, în special pe baza conținutului răspunsului oferit de guvernul Ucrainei la cererea de comunicare internațională a ONU sau în format de declarații individuale adresate direct raportorului special al ONU pentru libertatea religiei și convingerilor religioase, precum și Consiliului ONU pentru Drepturile Omului", au scris apărătorii drepturilor omului.

UJO a informat mai devreme că ombudsmanul ucrainean l-a acuzat pe Înaltul Comisar al ONU de minciună.