Mănăstirea Esfigmenu: Ce se întâmplă pe Muntele Athos?

Poliția greacă va ataca mănăstirea Esfigmenu? Imagine: UJO

În ultimele luni, Sfântul Munte Athos din nou a atras multă atenție din cauza situației complicate în jurul vechii mănăstiri Esfigmenu. Poliția greacă se pregătește să-i scoată cu forța din Esfigmenu pe călugării care se opun patriarhului ecumenic Bartolomeu.

Totodată, circulă zvonuri că alte mănăstiri de pe Muntele Athos, cum ar fi mănăstirea rusească Sfântul Panteleimon, mănăstirea sârbă Hilandar, mănăstirea bulgară Zografu și Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul, s-ar putea confrunta cu acțiuni de forță similare. Totuși, alte surse afirmă că situația rămâne calmă și nu sunt așteptate acțiuni dure împotriva acestor mănăstiri. Dar ce se întâmplă de fapt?

Context istoric și motivele conflictului

Conflictul dintre mănăstirea Esfigmenu și patriarhia Ecumenică de la Constantinopol durează de zeci de ani. Dezacordurile au apărut la începutul anilor 1960, când papa s-a întâlnit cu patriarhul Atenagora al Constantinopolului la o rugăciune comună. Ca răspuns, călugării mănăstirii Esfigmenu au acuzat Fanarul de legături cu Vaticanul și de ecumenism și au refuzat să-l pomenească pe patriarh. Obștea mănăstirii Esfigmenu a fost susținută de Sfântul Chinot, care a decis pe 13 noiembrie 1971 că "fiecare mănăstire este liberă să-și aleagă cursul în ceea ce privește pomenirea Patriarhului Ecumenic".

Situația nu s-a schimbat nici atunci când la conducere a fost ales patriarhul Dimetrie. La 11 martie 1974, el a adresat o scrisoare Sfântului Chinot, prin care a impus sancțiuni asupra călugărilor care au refuzat să-l pomenească, inclusiv asupra starețului mănăstirii Esfigmenu și susținătorilor săi, și cerea alungarea lor. Poliția a tăiat linia telefonică a mănăstirii și a instituit un blocpost. Ca răspuns, călugării au încuiat porțile și au afișat un banner pe care scria "Ortodoxia sau moartea", prin care afirmau că sunt gata să moară dacă poliția va încerca să intre cu forța.

Conflictul a mocnit până în 2002, când Patriarhia Ecumenică i-a declarat schismatici pe monahii răzvrătiți și a cerut izgonirea lor de pe Muntele Athos. În 2005, Fanarul a creat pe Muntele Athos o comunitate paralelă, cunoscută drept "Noul Esfigmenu". În prezent, câțiva călugări din această comunitate se nevoiesc în Kareia, iar conducătorul lor, starețul Bartolomeu, susține pe deplin inițiativele Fanarului (de exemplu, Tomosul acordat BOaU și vaccinarea), care provoacă dezaprobarea majorității călugărilor athoniți.

În decembrie 2006, a avut loc vestita confruntare între călugării din Esfigmenu și cei care încercau să preia cu forța mănăstirea. În iunie 2008, în conflict a fost implicată și poliția.

La 24 septembrie 2009, Tribunalul din Salonic a condamnat 14 călugări, inclusiv pe starețul Metodie, la un an de închisoare cu suspendare pentru că au refuzat să părăsească mănăstirea. Pe 6 aprilie 2011, aceeași instanță i-a condamnat la șase luni de închisoare pentru "ocuparea ilegală a clădirilor mănăstirii". Din 2012, poliția greacă a efectuat periodic raiduri pentru a lua cu asalt sau pentru a bloca mănăstirea.

Totuși, nici atunci și nici mai târziu autoritățile nu au putut să-i ridice cu forța pe "zeloții" din Esfigmenu, așa cum sunt numiți ei pe Muntele Athos. Starețul Metodie a remarcat odată că metaniile sale de rugăciune, cu cele 300 de noduri ale sale, sunt ca "300 de gloanțe", iar deasupra intrării în mănăstire acum stă faimosul steag negru cu inscripția „Ορθοδοξία ή θάνατος” ("Ortodoxia sau moartea" ). Călugării nu au intenția de a se preda.

În aprilie 2016, starețul Metodie din vechea obște de la Esfigmenu și-a exprimat dorința de a relua participarea la lucrarea Sfântului Chinot de pe Muntele Athos. Totuși, în timpul negocierilor, părintele Metodie a reafirmat atitudinea neclintită a vechii obști, refuzând să-l pomenească pe Patriarhului Ecumenic.

În prezent, obștea mănăstirii Esfigmenu se consideră sub jurisdicția Vechilor Calendariști a structurii necanonice "Adevărata Biserică Ortodoxă a Greciei", condusă de Arhiepiscopul Kallinikos (Sarantopoulos), și nu este în comuniune euharistică (cel puțin oficial) cu nicio mănăstire athonită.

"Curățarea sub pretextul COVID"

În ultimii ani, tensiunile au crescut din nou. Pretextul pentru înlăturarea călugărilor răzvrătiți de pe Muntele Athos a fost decis să fie făcut sub măsurile COVID. Avantajul a fost că, sub pretextul pandemiei, a apărut posibilitatea împreună cu călugării de la mănăstirea Esfigmenu să fie izgonit oricine s-a opus unora dintre deciziile controversate atât ale Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, cât și ale autorităților UE în general și ale Greciei în special. Starețul Bartolomeu al mănăstirii "Noul Esfigmenu" a fost numit ca vârf de lance al acestui efort. El a cerut mai întâi ierarhilor să pedepsească preoții nevaccinați, apoi a cerut procurorului grec să-i tragă la răspundere pe monahii Athosului pentru refuzul de a se vaccina împotriva coronavirusului, susținând că mirenii falsifică testele COVID pentru a vizita Athosul  și sa bucurat când autoritățile au început "să srezolve problema" călugărilor nevaccinaţi.

În acel moment, ei nu au putut să-i alunge pe călugări de pe Muntele Athos. Totul a culminat în 2020, când guvernul elen a început să confiște proprietățile care aparțineau Mănăstirii Esfigmenu.

"Forțele speciale ruse" pe Athos

Situația s-a înrăutățit semnificativ odată cu începerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Războiul a fost ales acum drept motiv pentru expulzarea tuturor călugărilor nedoriți. S-a decis înlocuirea administratorului civil al Muntelui Athos, Atanasios Martinos, un prieten al Patriarhului Bartolomeu și un susținător proeminent al Patriarhiei Ecumenice. În primul rând, nu a reușit să "curățe" Athosul în timpul COVID-ului.

În al doilea rând, guvernul elen a considerat că "guvernarea Sfântului Munte necesită abilități cuprinzătoare, având în vedere că situația necesită o atenție deosebită din cauza invadării Ucrainei de către Rusia și a conflictului dintre Patriarhia Ecumenica și Patriarhia Moscovei șicea  Sârbă". Martinos nu a îndeplinit aceste cerințe. A avut relații calde cu obștile tuturor comunităților monahale "străine" (negrecești) de pe Athos.

"Acest lucru se referă nu numai la Mănăstirea Sfântul Panteleimon (rusă), ci și la Hilandar (sârbă), Zograf (bulgară) și schitului Prodromu (român)", a spus Atanasios Martinos nu cu mult timp în urmă. El a mai afirmat că "azi, gândurile noastre sunt la frații noștri ortodocși ruși și ucraineni ai mănăstirii Sfântul Panteleimon și ne dorim și ne rugăm din toată inima ca pacea să vină în curând asupra popoarelor suferinde". În mod clar, o astfel de persoană nu putea fi administratorul cu planuri de a-i expulza pe călugări.

Anastasios Mitsialis a fost numit în această funcție în locul lui Atanasios Martinos. Cariera lui Mitsialis vorbește de la sine: în 1995, a devenit ambasadorul Greciei în Argentina, în 1999 – ambasador în Israel, în 2002 – conducătorul departamentului pentru relații cu SUA și Canada, în 2003 – Director general pentru personal, administrație și organizare , iar în 2004 – ambasador grec la Roma. Cu puțin timp înainte de a deveni guvernatorul Muntelui Athos, Mitsialis a fost comandant adjunct al Serviciului  național de informații din Grecia.

Astfel, Mitsialis este un ofițer de informații care a lucrat în Israel, SUA și Vatican. Prin urmare, nu este surprinzător că el a declarat imediat că va rezolva "întrebarea mănăstirii Esfigmenu". Cu puțin timp înainte de a prelua mandatul, au început să iasă la suprafață rapoarte scandaloase despre alte mănăstiri.

De exemplu, tabloidul german "Bild" a publicat un articol amplu despre "partea întunecată" a Athosului, în special despre modul în care "Moscova încearcă să folosească Athosul ca pe un cal troian pentru a se stabili în Europa și a submina UE".

Nu este de mirare că în acest caz, ca și în cazul COVID, principalul "martor" pentru urmărirea penală și vârful de lance împotriva athoniților a fost… starețul Bartolomeu de la mănăstirea "Noul Esfigmenu".

Într-un interviu acordat "Bild", el a acuzat mănăstirea rusă Panteleimon că îi găzduiește pe oligarhi ruși care "donează bani", lăsând în mod convenabil deoparte faptul că aceiași oligarhi donează și sume mari mănăstirilor grecești. Potrivit acestuia, vechiul Esfigmenu este "ocupat de ruși".

La acel moment, "Bild" a raportat că se pregătea o "inspecție amănunțită" a persoanelor care intră și ies din Muntele Athos pentru a preveni transportul de arme, droguri și alte obiecte ilegale, precum și alte activități suspecte.

În publicațile "Bild", cel mai puternic a fost criticat egumenul Eulogie de la mănăstirea rusească Sfântul Panteleimon, care a fost acuzat că are legături cu politicienii greci și ruși. Dar nu era doar el; Au fost vizați și starețul Efrem de la Vatoped, starețul Nikodemos de la Filoteu (care ar fi primit o armă de la un oligarh rus) și, în general, toți călugării care au avut vreo interacțiune cu pelerinii din Rusia.

Aceste acuzații absurde au escaladat până la punctul în care călugării athoniți au fost acuzați că antrenează "forțele speciale ruse". Prostii, veți spune? Cu siguranță. Fara indoiala. Dar această prostie "funcționează" împotriva athoniților la fel cum "funcționează  împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Cu alte cuvinte, susținătorii izgonirii călugărilor rebeli din Esfigmenu sau a oricăror alți călugări care nu sunt de acord cu "linia de partid" au decis să folosească o tactică veche testată în Ucraina: acuzarea călugărilor de "legături cu Moscova", etichetându-i drept "agenți în sutană" și susținând că ascund "mitraliere în turlele clopotnițelor". Și gata, pot face ce doresc.

Ce se întâmplă acum?

Sfântul Chinot al Muntelui Athos și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la folosirea iminentă a forței împotriva mănăstirei Esfigmenu. Călugării din Athos se opun cu fermitate rezolvării prin forță a acestei chestiunii și nu vor să fie din nou în centrul unui alt scandal. Ei fac apel la dialog pașnic și compromis pentru a evita escaladarea în continuare a conflictului și consecințele distructive pentru întreaga comunitate ortodoxă din Sfântul Munte.

În același timp, la Ouranoupolis au loc deja proteste ca răspuns la situație, iar autoritățile elene nu le pot ignora.

Prin urmare, conform zvonurilor, poliția va acționa foarte precaut pentru a evita indignarea publică. De exemplu, călugării athoniți spun că monahii Esfigmenu vor fi reținuți unul câte unul (dacă vor fi găsiți în afara porților mănăstirii) și vor fi trimiși pe continent fără posibilitatea de a se întoarce.

De asemenea, ne putem aștepta la probleme nu numai la mănăstirea Esfigmenu, ci și la mănăstirile menționate mai sus: Sfântul Pantelimon rusească (unde se face pomenirea patriarhului Bartolomeu dar "fără dragoste"), Zograful bulgară, Schitul românesc Prodromu. și mănăstire sârbească Hilandar. Deci, s-ar putea să înceapă să verifice documentele și să expulzeze pe cei la care le sunt în neregulă și există multe astfel de persoane pe Athos. 

Există și informații că o delegație a Patriarhiei Ecumenice se află în prezent pe Athos, purtând discuții cu reprezentanții mănăstirilor. Este de așteptat ca călugărilor li se va cere să semneze o "petiție" menită să legitimeze "pași fără precedent pentru Sfântul Munte" pentru a impune controlul de către poliție.

Resursa "Atena Rusă" scrie că, potrivit sursei lor despre Athos, "a fost stabilită de către Washington o sarcină de a schimba statutul republicii monahale". "Nu trebuie să existe un centru necontrolat de gândire liberă și de independență în Grecia. Pentru a realiza acest lucru, ultimul loc din țară în care autoritatea aparține călugărilor — republica monahală de pe Muntele Athos — trebuie eliminată. Primul pas va fi deschiderea unui nou post de poliție, care va monitoriza situația din republica monahală, atât penală, cât și politică. În esență, sarcina autorităților elene este de a reforma republica monahală sub control și ca să nu există locuri în care ar putea locui chiar și potențialii oponenți ai autorităților", spune sursa.

Potrivit sursei, acele mănăstiri care refuză să semneze declarația vor fi "ținta, iar asupra lor se vor face presiuni". "Ca urmare, Athosul ar trebui să devină o atracție turistică, asemănătoare cu Meteora", a încheiat el.

Concluzii

În prezent, situația pe Athos este extrem de tensionată. Autoritățile elene intenționează să sporească controlul poliției și sub pretextul verificărilor documentelor, să curețe mănăstirile de călugării care nu sunt de acord cu "linia de partid".

Acest lucru ar putea afecta dacă nu toate, atunci majoritatea mănăstirilor. Prin urmare, nu putem afirma că nu se va întâmpla nimic. S-ar putea întâmpla orice, cu o singură remarcă: nu se va întâmpla după voia omului, ci a lui Dumnezeu! Fără voia Lui, nimic nu se va întâmpla. Deci, tot ce putem face este să ne rugăm.