Moartea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Albaneze: ce urmează?

Arhiepiscopul Anastasie. Imagine: UJO

Pe 25 ianuarie 2025, la vârsta de 95 de ani, a încetat din viață Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Albaneze. Ce se poate întâmpla cu această Biserică și ce ar putea însemna pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană?

Pe 25 ianuarie 2025, la vârsta de 95 de ani, Arhiepiscopul Anastasie (Iannoulatos) al Tiranei, Durresului și întregii Albanii, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Albaneze, a încetat din viață.

Trecerea sa în eternitate marchează sfârșitul unei ere întregi în istoria Bisericii Albaneze și ridică câteva întrebări importante, inclusiv alegerea unui nou Primat și potențiala influență a forțelor externe asupra acestui proces.

Arhiepiscopul Anastasie s-a născut la 4 noiembrie 1929 la Pireu, Grecia. În 1992, a fost ales Primat al Bisericii Ortodoxe Albaneze și a jucat un rol cheie în renașterea acesteia după decenii de persecuție sub regimul comunist. Sub conducerea sa, au fost construite peste 150 de biserici noi, au fost restaurate mănăstiri și alte locuri religioase și a fost instituit un sistem de educație duhovnicească și de caritate.

În plus, Arhiepiscopul Anastasie a fost o autoritate spirituală incontestabilă pentru creștinii ortodocși din întreaga lume și a întreținut relații excelente (chiar de prietenie) cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale – de la Constantinopol până la Moscova. Plecarea lui este, fără îndoială, o pierdere semnificativă pentru noi toți.

Momente cheie în alegerea unui nou Întâistătător

Desigur, trecerea la cele veșnice a Arhiepiscopului Anastasie ridică problema alegerii unui nou Întâistătător.

Potrivit statutului Bisericii Ortodoxe Albaneze, alegerea unui nou Întâistătător se realizează de către Sfântul Sinod, compus din mitropoliți conducători. Unul dintre ei va deveni Arhiepiscopul Albaniei:

• Astios (Bakalbași), mitropolitul de Berat, Vlorë și Kaninë
• Ioan (Peluși), mitropolitul de Korçë, Pogradec, Kolonjë, Devoll și Voskopoja,
• Dimitrie (Dikbasanis), mitropolitul de Gjirokastër,
• Nicolai (Hyka), mitropolitul Apolloniei și Fiera,
• Antonios ( Merdani), mitropolitul de Elbasan, Shpat și Librazhd.

Este evident că această alegere nu îi vor interesa doar pe albanezi, ci și pe alte Biserici Autocefale. Prin urmare, problema influenței potențiale a Patriarhiei Constantinopolului și a Patriarhiei Moscovei asupra alegerii noului Primat este extrem de relevantă, iar aici Constantinopolul are un anumit avantaj.

Acest lucru se datorează faptului că Constantinopolul efectiv a inițiat renașterea Bisericii Albaneze în anii 1990, după distrugerea aproape totală a acesteia de către comuniști în anii 1960. Constantinopolul i-a acordat autocefalie și, de drept, este Biserica Mamă a Albaniei.

Mai mult, în 1992, la propunerea Patriarhului Bartolomeu, Arhiepiscopul Anastasie a fost ales Primat. Astfel, formal, albanezii îi datorează Constantinopolului dacă nu totul, atunci aproape totul.

Totuți, în pofida acestui fapt, Arhiepiscopul Anastasie a devenit unul dintre cei mai intransigenți critici ai creării Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU). El chiar a cerut convocarea unui Sinod Panortodox pe această problemă și și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană persecutată.

În plus, Sinodul Bisericii Ortodoxe Albaneze a înaintat cele mai fundamentate obiecții cu privire la legitimitatea canonică a hirotoniilor și legalizarea schismaticilor ucraineni, exprimând totodată sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană. Prin urmare, este rezonabil să presupunem că membrii sinodului care au semnat o declarație cu aproape cinci ani în urmă, punând sub semnul întrebării acțiunile Patriarhiei Constantinopolului în Ucraina, nu și-au schimbat poziția.

În ceea ce privește simpatia față de Constantinopol în rândul ierarhilor albanezi, factorul național – care joacă adesea un rol mai important decât respectarea unui canon – poate fi aproape exclus. Dintre candidații la funcția de Primat al Bisericii Albaneze, doar unul este de etnie greacă: Mitropolitul Dimitrios de Gjirokastër. Totuți, din cauza vârstei (născut în 1940), este puțin probabil ca mitropolitul Dimitrie să preia tronul Tiranei.

Un alt factor care ar putea lucra împotriva influenței Patriarhiei Constantinopolului este controversa în jurul hirotonirii arhimandritului Teofan (Koya). La 25 iulie 2023 a avut loc hirotonirea sa episcopală în Biserica Sfântul Gheorghe de la Fanar, condusă de arhiepiscopul Elpidofor. Totuți, Sinodul Bisericii Albaneze s-a opus ferm acestei hirotoniri, etichetându-l în mod repetat pe Teofan ca schismatic.

Nici arhiepiscopul Elpidofor, nici patriarhul Bartolomeu nu au ținut cont de obiecțiile Sinodului Albanez de la acea vreme (poate din cauza frustrării cauzate de refuzul Bisericii Albaneze de a recunoaște BOaU), ceea ce cel mai probabil nu i-a bucurat pe albanezi.

O altă problemă care merită luată în considerare sunt declarațiile controversate făcute de clericul fanariot, arhimandritul Romanos (Anastasiadis). Site-ul pro-Phanar "fosfanariou.gr" a publicat un articol intitulat "Anastasie al Albaniei în mocirla "lumii ruse", unde arhiepiscopul Anastasie a fost numit "portarul Bisericii Ruse", care "nu numai că refuză să recunoască BOaU, dar încă susține și narațiunile "lumii ruse".

Problema a escaladat până la punctul în care Sinodul Bisericii Albaneze i-a cerut Fanarului să facă o evaluare a insultelor aduse de clericul lor. Însă odiosul arhimandrit a refuzat să-și ceară scuze pentru cuvintele sale, în timp ce Sinodul Patriarhiei Constantinopolului a preferat să păstreze tăcerea.

În actualul climat bisericesc din jurul recunoașterii BOaU, nu există nicio îndoială că influența Constantinopolului asupra alegerii noului Primat al Albaniei va fi semnificativă. Fănarul va încerca, fără dubii, să profite de schimbarea în conducerea Bisericii Albaneze pentru a provoca revizuirea poziției anterioare a acesteia, mai ales dacă noul Întâistător va fi înclinat să întrețină relații mai strânse cu Constantinopolul.

Această presiune potențială din partea Patriarhiei Constantinopolului și a altor Biserici grecești ar putea afecta atât alegerile, cât și politicile ulterioare ale Bisericii Albaneze în ceea ce privește relațiile cu alte Biserici Autocefale, în special în contextul problemei ucrainene.

Dacă noul Primat se va alinia după Constantinopol, acest lucru ar putea duce la recunoașterea BOaU și la o deteriorare a relațiilor cu cei care nu au recunoscut-o, în primul rând cu Biserica Ortodoxă Rusă (BORu), care de asemenea probabil că o să încerce să influențeze rezultatul alegerilor viitoare.

Pe de altă parte, menținerea unei poziții neutre în această chestiune ar putea întări legăturile cu acele Biserici care s-au opus structurii conduse de Epifanie Dumenko.

Alegerile viitoare sunt critice pentru destinul Bisericii Ortodoxe Albaneze și pentru poziția sa în Ortodoxia globală.

Concluzii

Moartea Arhiepiscopului Anastasie marchează sfârșitul unei ere pentru Biserica Ortodoxă Albaneză. Alegerea unui nou Primat va modela, fără îndoială, dezvoltarea Bisericii și relațiile acesteia cu alte Biserici Ortodoxe.

Este probabil ca forțele externe, în special Patriarhia Constantinopolului și Patriarhia Moscovei, vor încerca să exercite o influență semnificativă asupra acestui proces, determinând cu probabilitate direcția în care se va mișca Biserica Albaneză în următorii ani.