Starețul mănăstirii Sfânta Ecaterina de pe Sinai: situația este critică

Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe muntele Sinai. Fotografie : Mănăstirea Sfânta Ecaterina

Arhiepiscopul Sinaiului, Faranului și Raithului Damian, care este de asemenea starețul sfintei mănăstiri a Sfintei Ecaterina de pe Muntele Sinai, a acordat un interviu resursei grecești «Ekirikas» despre situația critică creată în jurul vechii mănăstiri.

Înaltpreasfințitul de 91 de ani, care conduce mănăstirea de 27 de ani, a informat că de mai bine de zece ani frații sunt nevoiți să-și apere în instanță drepturile asupra terenurilor mănăstirii. Astăzi, în mănăstire viețuiesc 18-20 de călugări.

La întrebarea despre ce se va întâmpla după decizia instanței privind «evacuarea» din mănăstire, arhiepiscopul Damian a răspuns că aceasta este «o chichiță juridică» și a explicat antecedentele conflictului.

«În 1980, guvernul a anunțat că în zonele unde nu există cadastru, proprietarii de imobile trebuie să depună o declarație. Mănăstirea a fost printre primele care a depus o astfel de declarație — pentru toate proprietățile: mici grădini, bisericuțe. Am predat în total 71 de dosare de documente și chiar ni s-a dat o chitanță de primire», — a povestit înaltpreasfințitul.

El a continuat: «Am așteptat să vină comisia și să recunoască drepturile de proprietate asupra acestui teren. Și deși altor persoane, care aveau mari suprafețe de teren, li s-au acordat drepturi de proprietate, nouă nu ni s-a dat nimic. După douăzeci de ani, statul egiptean a venit la noi și a spus: este prea mult, nu este așa, nu este altfel — și, bineînțeles, nu ne-a dat nimic. Ni se spune: nu aveți dreptul de a deține, sunteți veniți, — deși trăim pe Sinai din secolul al VI-lea».

Arhiepiscopul a menționat, de asemenea, influența factorilor externi: «Am suferit din cauza tulburărilor, când au avut loc manifestații ale fanaticilor religioși musulmani, și au început să ne privească ca pe niște cuceritori, de parcă am fi cumpărat aceste proprietăți, așa cum au făcut mulți alții, care au achiziționat terenuri foarte recent, și ilegal».

«Autoritățile obțin profit de la pelerinii care vin să se închine la sfintele locuri ale Sinaiului, dar în același timp refuză să ne recunoască drepturile asupra acestui teren», — a subliniat arhiepiscopul Damian.

Problema a atras atenția la cel mai înalt nivel de stat. Președintele Egiptului al-Sisi și prim-ministrul Greciei au ajuns la un acord privind soarta mănăstirii, însă oficialii egipteni locali ridică cerințe complet diferite.

Săptămâna trecută, un reprezentant al arhiepiscopului s-a întâlnit cu ministrul de externe al Greciei, Georgios Gerapetritis, pentru a discuta situația de criză.

«Am ajuns în punctul în care am început să spunem autorităților: fie găsiți o soluție, fie închidem noi înșine mănăstirea», — a declarat înaltpreasfințitul Damian.

Cu toate acestea, arhiepiscopul a subliniat că călugării nu doresc să ducă lucrurile la extrem: «Nu am făcut niciodată asta, nu am dorit să închidem mănăstirea, să provocăm tulburări și să distrugem eforturile de dezvoltare a turismului internațional. Nu dorim să facem rău egiptenilor».

«Autoritățile egiptene încearcă să minimizeze gravitatea problemei, susțin că au grijă de mănăstire, dar de fapt o sufocă», — a declarat cu fermitate ierarhul de 91 de ani. Totodată, potrivit lui, «egiptenii nu au vrut ca această problemă să devină publică, dar ei înșiși au adus-o în discuție, iar noi doar ne apărăm».

UJO a scris mai devremecă Patriarhatul Ierusalimului a cerut Egiptului să păstreze mănăstirea de pe Sinai.