Autoritățile Estoniei au adoptat modificări la legea îndreptată împotriva Bisericii

Catedrala BOCE din Tallinn

Pe 18 iunie 2025, parlamentul Estoniei (Riigikogu) a adoptat în a treia lectură amendamentele la legea privind bisericile și parohiile. Proiectul de lege, care a provocat anterior un larg ecou public, a fost adoptat după revizuirea ținând cont de observațiile președintelui.

Partidele de opoziție EKRE și Partidul Centrist au votat împotrivă, insistând că, în pofida modificărilor, legea continuă să încalce Constituția.

Proiectul de lege a fost susținut de 68 de deputați, 17 au votat împotrivă. Printre cei care au votat împotrivă se numără reprezentanți ai EKRE, Partidului Centrist, deputatul de la Isamaa Priit Sibul, precum și independenții Kalle Grünthal și Jaak Valge. Cinci deputați nu au participat la vot.

Una dintre modificările cheie este extinderea termenului pentru efectuarea modificărilor în statutele organizațiilor religioase: în loc de două luni, acum se oferă jumătate de an.

Aceasta a fost făcută, a subliniat președintele comisiei juridice a Riigikogu Madis Timpson (Partidul Reformei), pentru a evita presiunea în timpul perioadei de vară și pentru a aduce legea în conformitate cu practica din 1993:

«Dacă nu am fi schimbat acest lucru, ar fi fost vorba despre lunile de vară. Am considerat că este prea puțin... Am urmat exemplul din 1993, când termenul era de șase luni».

Parlamentul a eliminat formularea privind interdicția conducerii din partea «unei persoane aflate într-un stat străin și care are o influență semnificativă», pe care președintele a numit-o anterior prea vagă.

În locul ei a fost adăugată o prevedere conform căreia asociațiile religioase nu pot fi legate economic de centrele din străinătate, dacă acestea «...reprezintă o amenințare pentru Estonia, în special — incită, susțin sau finanțează activități menite să schimbe violent independența, integritatea teritorială sau ordinea constituțională a Estoniei».

De asemenea, au fost clarificate cerințele pentru statutele asociațiilor religioase: s-a stabilit cine poate fi cleric și membru al consiliului de administrație și s-a prevăzut un mecanism de ieșire a parohiilor și mănăstirilor din structura bisericii, dacă aceasta nu corespunde noilor cerințe. Pentru aceasta, statutul poate fi adoptat fără aprobarea organului bisericesc superior, dacă obținerea unei astfel de aprobări este imposibilă.

Reprezentanții EKRE și centriștilor au declarat că modificările sunt doar cosmetice și că legea continuă să contravină Constituției.

«Aceste modificări… au doar un caracter superficial, cosmetic. Și, în realitate, contradicțiile cu Constituția nu au fost eliminate», a declarat Varro Vooglaid (EKRE).

«Constituția — nu este o frază goală, care poate fi respectată doar atunci când este convenabil… Principiul supremației legii înseamnă că nicio ambiție politică nu trebuie impusă, dacă contravine Constituției», a adăugat el, și a spus că, în cazul semnării legii de către președinte, opoziția se va adresa cancelarului de drept Ülle Madise cu solicitarea de a iniția controlul constituțional la Curtea Supremă.

UJO a scris mai devreme că Președintele Estoniei a refuzat să semneze legea privind interzicerea Bisericii Estoniene.