Autoritățile din Turcia vor transforma în moschee un lăcaș creștin din secolul al X-lea

Catedrala Ani (Surb Astvatsatsin). Fotografie: bianet.org

Pe 13 iulie 2025 a devenit cunoscută decizia autorităților turce de a transforma vechiul lăcaș creștin — catedrala Ani (Surb Astvatsatsin) — într-o moschee. Despre aceasta a informat conducătorul săpăturilor arheologice din zona ruinelor Ani, conferențiarul Muhammet Arslan.

Catedrala, ridicată la sfârșitul secolului al X-lea în orașul medieval armean Ani (estul Turciei), este considerată unul dintre cele mai importante monumente ale patrimoniului creștin armean.

Deși Ani este recunoscut oficial ca sit arheologic și se află sub jurisdicția Ministerului culturii și turismului din Turcia, catedrala însăși nu este menționată pe site-ul ministerului ca moschee. În documentație, este listată în secțiunea proiectelor de restaurare din 2023 ca obiect «a doua etapă de restaurare a catedralei Ani».

Conferențiarul Arslan a declarat că catedrala a fost transformată în moschee după cucerirea Ani de către selgiucizi sub conducerea sultanului Alp Arslan. După cucerire, crucea creștină de pe cupolă a fost înlăturată și în locul ei a fost instalat un semilună de aur. Arslan susține că aici a avut loc prima rugăciune de vineri din Anatolia.

Cu toate acestea, astfel de afirmații au fost criticate de experți. Arhitectul și istoricul Alin Pontioglu, participant la proiectul Ani Mobile App și membru al Asociației Arhitecților și Inginerilor HAYCAR, a remarcat că nu există dovezi istorice credibile care să confirme transformarea catedralei în moschee după cucerire.

«Conform majorității surselor, Alp Arslan a cucerit orașul, dar catedrala a rămas un lăcaș creștin. Mai mult, fiul său Melik-șah se bucura de mare respect în rândul armenilor, și până în prezent în familiile armene se numesc fiii “Melik”», — a remarcat ea.

Decizia de a transforma catedrala în moschee a stârnit critici din partea specialiștilor în domeniul protecției patrimoniului cultural. Șeful Asociației istoriei artei din Turcia, Șerif Yașar, a declarat:

«Ani — este, în primul rând, un patrimoniu cultural care reflectă istoria multor popoare și religii. Transformarea acestui monument într-o moschee fără necesitate și fără prezența credincioșilor — este un pas politic care încalcă pacea publică și respectul interreligios».

Potrivit lui, catedrala, posibil, a fost numită temporar Moscheea Fethiye în secolul al XI-lea, dar a fost abandonată curând din cauza cutremurelor. Yașar a subliniat că transformarea lăcașului într-o moschee după atâtea secole «nu are sens și transformă un obiect cultural universal într-un instrument de simbolistică politică».

El a mai indicat că adăugarea elementelor arhitecturale specifice moscheii, cum ar fi mihrabul sau minaretul, distorsionează intenția inițială a arhitecturii religioase armene.

«Este repetarea aceluiași drum pe care Turcia a mers, transformând Hagia Sofia și mănăstirea Chora în moschei. Patrimoniul cultural nu mai este protejat, ci folosit în scopuri politice», — a declarat Yașar.

La rândul său, organizațiile internaționale și publicul își exprimă îngrijorarea: situația din Ani ar putea repeta soarta catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol, transformată în moschee în 2020, în pofida protestelor comunității mondiale și recomandărilor UNESCO.

UJO a scris  mai devreme că liderul Turciei a declarat că, prin voia lui Allah, Hagia Sofia va rămâne moschee pentru totdeauna.