Președintele Estoniei a contestat legea anticlericală în instanță

Președintele Estoniei Alar Karis. Fotografie: SIPA/Scanpix

Pe 3 octombrie 2025, președintele Estoniei, Alar Karis, a trimis o cerere Curții de Stat pentru a declara neconstituționale amendamentele la Legea Bisericilor și comunităților religioase, adoptate anterior de Riigikogu. Despre aceasta informează portalul Tvnet.lv cu referire la serviciul de presă al șefului statului.

Karis a menționat că amendamentele contravin la trei articole din Constituție – articolul 40 despre libertatea religiei, articolul 48 despre libertatea asociațiilor și articolul 11 despre principiul proporționalității. Potrivit lui, statul dispune deja de instrumente pentru controlul structurilor religioase și nu ar trebui să intervină în dogmele sau relațiile lor interne.

«Instrumentele juridice pentru controlul și limitarea activităților Patriarhiei Moscovei, care subminează suveranitatea și democrația, deja există. Legislația actuală necesită o supraveghere amplă a asociațiilor religioase. Problema nu constă în lipsa instrumentelor, ci în utilizarea lor insuficientă – dacă este necesar, trebuie să aplicăm mai strict instrumentele deja existente», – a subliniat președintele.

El a avertizat, de asemenea, că formulările prea largi ale legii pot duce la intervenții în învățăturile religioase: «Dorința de a interzice nu doar legăturile administrative și economice cu statele străine, ci și cele doctrinare – este prea vagă. Ar fi suficient să limităm doar acele legături care reprezintă cu adevărat o amenințare. Dacă statul începe să intervină în învățăturile și ritualurile asociațiilor religioase, autoritatea liderilor religioși străini printre adepții lor poate chiar crește», – a declarat Karis.

Menționăm că Legea Bisericilor obligă organizațiile religioase să își modifice statutele în cazul subordonării centrelor străine, a căror activitate este considerată periculoasă pentru suveranitatea țării. Dacă statutul sau conducerea asociației nu vor fi aduse în conformitate, parohiile vor putea să iasă din componența sa și să înregistreze noi documente chiar și fără acordul centrului anterior. 

De fapt, conform evaluării observatorilor, documentul este îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe Creștine Estoniene (BOCE). Reprezentanții autorităților au declarat că, în cazul refuzului BOCE de a respecta cerințele legii, este posibilă urmărirea penală și interzicerea efectivă a activității sale.

UJO a scris că Riigikogu a refuzat din nou să modifice Legea Bisericilor respinsă de președinte.