Biserica sărbătorește pomenirea cuviosului Serghie de Radonej

Serghie de Radonej. Fotografie: surse deschise

Pe 8 octombrie (25 septembrie conform calendarului iulian) Biserica Ortodoxă cinstește memoria unuia dintre cei mai mari sfinți — Cuviosul Serghie, egumenul Radonejului, făcătorul de minuni.

Cuviosul Serghie s-a născut în jurul anului 1314 în familia boierilor din Rostov, Chiril și Maria. Încă din copilărie, băiatul se distingea prin evlavie, deși învățătura îi venea cu greu — conform tradiției, capacitatea de a învăța i-a fost dată în mod miraculos după întâlnirea cu un bătrân călugăr.

După moartea părinților, în jurul anului 1337, împreună cu fratele său Ștefan s-a retras în pădure, unde pe dealul Makoveț a întemeiat o mică mănăstire cu o biserică de lemn în cinstea Sfintei Treimi. Primind tunderea monahală cu numele de Serghie, el s-a nevoit mult timp în izolare desăvârșită.

Treptat, la sfânt au început să vină ucenici. Astfel a apărut mănăstirea, care ulterior a devenit Lavra Sfânta Treime a Sfântului Serghie de Radonej — cel mai mare centru duhovnicesc al Rusiei. Cuviosul a introdus în mănăstire regula vieții de obște, dând el însuși exemplu de smerenie și hărnicie.

Ucenicii lui Serghie au întemeiat aproximativ 40 de mănăstiri, răspândind tradiția monahală în întreaga Rusie. Moștenirea sa duhovnicească a determinat dezvoltarea monahismului rus pentru secole înainte. Regula vieții de obște introdusă de el a devenit un model pentru numeroase mănăstiri.

Sfântul Serghie a format o întreagă pleiadă de ucenici, care au răspândit învățăturile sale dunovnicești în întreaga Rusie. Printre aceștia se numără fondatorii unor mănăstiri celebre: Sfântul Sava de Storojevsk, Sfântul Chiril de Belozerski, Sfâtul Pavel de Obnorsk și mulți alții.

UJO a scris mai devreme despre testamentul dificil de îndeplinit al cuviosului Serghie de Radonej.