La Roma a fost prezentată o carte despre „papalitatea” Constantinopolului și schisma ucraineană

Patriarhul Bartolomeu cu Zelenski. Fotografie: serviciul de presă al Patriarhiei de Constantinopol

Pe 24 octombrie 2025, la Roma, a avut loc prezentarea lucrării colective «Ecleziologia ortodoxă și schisma din Ucraina», publicată de editura Theosis - scrie UJO în Grecia. Autorii cărții sunt doctorul Vasile Tulumițis, călugărul athonit părintele Paisie Kareot, părintele Epifanie Capsaliotis și doctorul Gheorghe Karalis.

Autorii fac o paralelă neașteptată între creșterea puterii Patriarhului Constantinopolului și poziția papei roman în catolicism. Ei susțin că Patriarhul Ecumenic și-a atribuit aceleași drepturi ca și papa roman.

Autorii indică faptul că în BRC episcopul Romei are jurisdicție directă asupra tuturor bisericilor locale și private și poate interveni direct în orice eparhie. El nu este considerat primus inter pares («primul între egali»), deoarece Primul Conciliu de la Vatican i-a recunoscut infailibilitatea în deciziile ex cathedra și jurisdicția mondială.

În tradiția ortodoxă, dimpotrivă, episcopii au putere egală și trebuie să se adune la un sinod local sau ecumenic pentru a lua decizii privind credința sau canoanele. Primus inter pares – patriarhul, arhiepiscopul sau mitropolitul, care este primul la sinod – se supune sinodului și trebuie să dea socoteală în fața acestuia, deși îl convoacă și prezidează. Conducătorul nu poate împiedica autonomia altor episcopi și nu poate interveni în eparhiile lor, deoarece nu are jurisdicție mondială.

«Totuși, în ultima vreme, totul s-a schimbat, – se spune în descrierea cărții. – Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului și-a atribuit aceleași drepturi ca și papa, iar primus inter pares a devenit primus sine paribus ("primul fără egali"): el are jurisdicție mondială. Schisma din Ucraina a demonstrat abolirea tradiției ortodoxe, adică trecerea de la ecleziologia sinodală a episcopilor egali la primatul fără egali».

Autorii subliniază că al VII-lea Sinod Ecumenic (787 d.Hr.), la fel ca și cele șase anterioare, a sintetizat și confirmat tradiția sinodală și canonică anterioară a Bisericii, devenind un punct de referință ferm și clar pentru modul de primire a ereticilor și schismaticilor. «Deși acest sinod a fost folosit de Patriarhatul Constantinopolului ca model ecleziologic pentru recunoașterea schismaticilor și a ucrainenilor nedeciși, este evident că niciun principiu ecleziologic nu a fost respectat, ceea ce nu a dus la rezolvarea schismei, ci doar la atribuirea titlului de "Biserică canonică", – se subliniază în carte. – Prin urmare, această abordare nu are nicio legătură cu metoda și duhul celui de-al VII-lea Sinod Ecumenic».

Trecerea la «primatul fără egali» se încadrează, în opinia autorilor, în duhul general de diminuare și marginalizare a tradiției patristice. Ea este folosită sub forma unei teologii hibride de către instituțiile bisericești exclusiv pentru a servi «corectitudinii politice» și pentru a obține acordul cu autoritățile laice. Cartea conține o analiză teologică a proceselor ecleziologice contemporane în ortodoxie și a consecințelor acestora pentru unitatea bisericească.

Prezentarea cărții la Roma a devenit un eveniment important în discursul teologic ortodox, demonstrând rezonanța internațională a chestiunii bisericești ucrainene. Anterior, patriarhul Bartolomeu a apărat în mod repetat acordarea Tomosului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, invocând inclusiv agenda ecologică și argumente geopolitice.

UJO a scris mai devreme că Patriarhul Bartolomeu a argumentat Tomosul Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu agenda ecologică.