Justiția comparată în Ucraina

De ce autorităţile îi consideră pe jurnaliştii ortodocşi mai periculoși decât corupţia? Imagine: UJO

Justiția pentru jurnaliști

Pe 12 martie 2024, angajații SBU au efectuat percheziții în masă la jurnaliștii resurselor online "Uniunea Jurnaliştilor Ortodocși", "Primul Kozațki", Uniunea civică "Mirenii" și inițiativa pentru drepturile omului "Centrul de apărare juridică". Jurnaliştilor şi juriștilor pentru drepturile omului le sunt încriminate acuzaţii penale în temeiul unor articole foarte grave:

Art.111 Înalta trădare (pedeapsă până la închisoarea pe viață cu confiscarea proprietății);

Art.111-1 Colaborare (pedeapsă până la 15 ani de închisoare cu confiscarea proprietății);

Art.161 Încălcarea egalității în funcție de <…> convingerile religioase (până la 8 ani de închisoare);

Art.255 Crearea unei organizații criminale (până la 15 ani de închisoare cu confiscarea proprietății);

Art.436-2 Justificarea agresiunii (până la 8 ani de închisoare cu confiscarea proprietății).

Cinci jurnaliști și juriști pentru drepturilor omului au fost arestați, iar în aceeași zi SBU a raportat pe pagina sa de Facebook că a suprimat activitățile unei organizații presupus criminale, care avea legături cu FSB și a comis crimele menționate mai sus împotriva Ucrainei. Dar nu au fost furnizate probe în susținerea acestor acuzații. Nu au fost prezentate nici broșuri religioase publicate cândva în Rusia, care adesea slujesc ca "dovezi de necontestat" în astfel de cazuri.

La scurt timp după aceea, Parchetul General a comentat perchezițiile și arestările, confirmând acuzațiile, dar nu a menționat "legăturile cu FSB-ul" și alte aberații. Parchetul General a mai recunoscut că SBU a neutralizat "blocul media al Bisericii Ortodoxe Ucrainene". Pentru informații: Biserica Ortodoxă Ucraineană, precum și orice altă organizație din Ucraina, are tot dreptul de a crea și de a coopera cu blocul său media. Aceasta este o formă elementară de realizare a dreptului constituțional la libertatea cuvântului. Deși ar fi mai corect să spunem că UJO este un mijloc de presă independent care apără interesele Bisericii Ortodoxe Ucrainene și ale credincioșilor săi. Publicațiile UJO au criticat în mod repetat anumite decizii și acțiuni ierarhilor și ale preoților Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Parchetul General a declarat că "blocul media al Bisericii Ortodoxe Ucrainene" a acționat "cu scopul de a destabiliza situația socio-politică și religioasă din Ucraina", dar nu a oferit nicio dovadă în acest sens. Potrivit altor rapoarte ale organelor de menținere a ordinii, dovezi ale unei astfel de activități se găsesc pe site-ul UJO, adică este vorba despre informații publice, rezultatul unor activități jurnalistice absolut normale și legitime. Modul în care acestea pot fi corelate cu prevederile articolelor penale este total de neînțeles.

Instanţa a dispus reţinerea tuturor jurnaliştilor arestaţi pe o perioadă de două luni fără posibilitatea eliberării pe cauţiune.

Nimeni nu are îndoieli că acest termen poate fi prelungit de mai multe ori. "Infracțiunile" jurnaliștilor, după cum s-a declarat, sunt postate pe site-ul UJO.

Adică, toată lumea se poate asigura că aceasta este o raportare a faptelor, evenimentelor din viața bisericii care au avut loc în realitate, un șir de articole analitice care folosesc același material veridic verificat, cu referiri la surse. Și pentru aceasta, Parchetul vrea să ceară de la instanță condamnarea pe viață.

Nimic mai absurd nu se poate de imaginat, nicio instanță adecvată nu ar lua o astfel de hotărâre. Totuși, oamenii legii au obținut deja anumite rezultate – instanța i-a trimis pe jurnaliști într-un centru de arestare preventivă fără drept la cauțiune.

Justiția pentru funcționarii corupți

Acum să vedem cui și pentru ce acțiuni instanța a stabilit o măsură preventivă mult mai blândă. Probabil, unul dintre cei mai înalți oficiali suspectați de săvârșirea de infracțiuni este fostul conducător al Curții Supreme, Vsevolod Kniazev. Acesta nu este doar un judecător, ci, s-ar putea spune, fața întregului sistem judiciar al Ucrainei. El este suspectat că ar fi primit mită deosebit de mare, în valoare de aproximativ 3 milioane de dolari. Judecătorul a acceptat imediat să-l elibereze pe cauțiune, deși, având în vedere funcția și legăturile sale, acesta ar putea influența cursul anchetei în timp ce se află în libertate. Instanța a stabilit inițial cauțiunea de 107 milioane de grivne, dar apoi a redus-o de șase ori și, în final, a redus-o 18 milioane de grivne, și Kniazev a fost eliberat din centrul de arestare preventivă.

Un alt caz recent de înșelăciune cu fondurile Ministerului Apărării (banii care sunt vitali pentru apărarea țării) este "cazul familiei Grinevici".

În ianuarie 2024, instanța a stabilit o cauțiune în valoare de 500 de milioane UAH pentru cei trei figuranți din dosar. Aceasta în pofida faptului că ei sunt acuzați că ar fi furnizat îmbrăcăminte necorespunzătoare Forțelor Armate ale Ucrainei și că au cauzat pierderi în valoare de 1,2 miliarde de grivne.

Chiar și mai devreme, toată lumea discuta despre un scandal de corupție "ouăle cu 17 UAH per bucată". În 23 decembrie 2022, directorul Departamentului pentru achiziții publice, Bohdan Hmelnițki, a semnat un acord cu SRL "Activul companiei" pentru achiziționarea de produse în valoare de 13,16 miliarde de grivne. Asta în pofida faptului că capitalul statutar al SRL "Activul companiei" este de doar 1000 UAH, potrivit sursei Wikipedia, însă directorul ei a fost conducătorul uneia dintre întreprinderile de stat ale Ministerului Apărării.

După o investigație a "Dzerkalo Tyjnea" ("Oglinda săptămânii" – n.tr.), s-a constatat că Ministerul Apărării cumpăra ouă cu 17 UAH per bucată (prețul real fiind de 7 UAH), cartofi cu 22 de UAH (în magazine –prețul era de 8-9 UAH per kg), pulpe de pui cu 120 UAH per kilogram (în magazine – 80 UAH) și așa mai departe. În pofida tuturor acestor fapte șocante de profitare de război și a sumelor de miliarde care au trecut prin mâinile suspecților, instanța a stabilit pentru B. Hmelnițki cauțiunea de doar 40 de milioane UAH.

Iată un alt exemplu de rang mai inferior. Cu câteva săptămâni în urmă, poliția a raportat descoperirea infracțiunii săvârșite de niște funcționari din cadrul Ministerului Apărării în regiunea Vinița. Potrivit anchetei, în procesul achizițiilor publice pentru militari, aceștia au provocat prejudicii bugetare în valoare de 4,3 milioane UAH. Schema era simplă: oficialii au încheiat un contract de vânzare a 2.000 de paturi pentru soldați la prețuri umflate artificial. Pentru principalul suspect a fost stabilită o cauțiune de 4 milioane UAH, în timp ce complicii săi au fost plasați în arest la domiciliu.

Există multe astfel de exemple. Și în toate aceste cazuri, oamenii legii au prezentat instanței probe fizice, documente, bani și așa mai departe. Cu alte cuvinte, judecătorii s-au putut convinge că există într-adevăr motive întemeiate pentru a-i suspecta  pe acești indivizi de comiterea unor infracțiuni.

În cazul jurnaliştilor ortodocşi, însă, nu există nicio dovadă de activitate ilegală. Totuși, ei sunt supuși arestării preventive pentru 60 de zile fără drept la cauțiune. Iar organele de drept le incriminează cele mai grele pedepse.

Care este cauza? De ce persoanele implicate în cazuri de vătămare evidentă a securității țării sunt eliberate pe cauțiune, în timp ce jurnaliștii implicați în activități jurnalistice obișnuite stau după gratii?

Care este cauza standardelor duble

Răspunsul la această întrebare poate consta în faptul că autoritățile ucrainene consideră că activitatea jurnalistică este mai periculoasă pentru ei decât activitățile funcționarilor corupți care deturnează fonduri de la Forțele Armate ale Ucrainei în timpul războiului. Într-adevăr, adevărul este mult mai amenințător decât pierderile materiale. După această logică, cineva poate fi mai tolerant cu corupția și diverse escrocherii decât cu divulgarea pentru mii de oameni a adevărului despre confiscarea bisericilor sau legile anti-bisericești.

În multe țări democratice, jurnalistica este numită a patra putere (după ramurile legislativă, executivă și judecătorească). Și acest lucru este adevărat.

Diferite resurse mass-media oferă oamenilor informații, analize, îi pun pe gânduri și îi fac să tragă concluzii. Aceste resurse mass-media pot concura între ele în apărarea anumitor teze. Dar toate oferă oamenilor un anumit punct de vedere și rămâne la latitudinea oamenilor să decidă dacă îl vor accepta sau nu. Acesta este un element inerent al libertății cuvântului, care, la rândul său, este cheia dezvoltării statului și a societății. Totuși, există țări și perioade în istoria lor când autoritățile preferă să reducă la tăcere jurnaliștii și să nu dezvăluie adevărul despre acțiunile lor, pentru a nu dăuna intereselor celor de la putere.

Dorim să subliniem că nu intereselor statului și ale societății, care au nevoie de libertatea de exprimare, ci intereselor celor de la putere, care își pun interesele proprii mai presus de societate și de stat.

Dacă autoritățile doresc să întreprindă anumite acțiuni ilegale, nepopulare sau amorale, principalul lucru de care trebuie să se teamă este divulgarea unor astfel de acțiuni. Acesta este motivul pentru care trebuie să-i reducă la tăcere pe jurnalişti. Înalții funcționari doresc să se asigure că un număr cât mai mic de persoane cunosc faptele săvârșite de ei.

Ce intenționează să facă guvernul ucrainean după neutralizarea "blocului media al Bisericii Ortodoxe Ucrainene", așa cum a spus Procuratura Generală? La suprafață se întrevăd două variante: adoptarea definitivă a legii anti-bisericești 8371 și interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, sau expulzarea definitivă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Lavra Peșterilor de la Kiev, sa ambele laolaltă.

Probabil, autoritățile cred că fără publicațiile UJO pe aceste teme, societatea va opune mai puțină rezistență la astfel de acțiuni. Dar aceasta este principala greșeală a celor aflați în prezent la putere.

Ei cred că UJO este unul dintre obstacolele cheie în calea interzicerii Bisericii Ortodoxe Ucrainene sau a confiscării Lavrei. Dar de fapt, totul este mult mai serios.

Nu UJO (deși și UJO) împiedică distrugerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, ci Providența lui Dumnezeu, făgăduința lui Iisus Hristos: "... voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui..." (Matei 16:18). Să ne amintim cum a căutat prigonitorul Saul să distrugă Biserica și ce i-a spus Dumnezeu: "Greu îţi este să loveşti în ţepuşă cu piciorul" (Fapte 26:14). Să ne amintim cum același Saul, devenit deja apostol și fiind în lanţuri pentru Numele lui Hristos, i-a scris ucenicului său Timotei: "... sufăr până şi lanţuri ca un făcător de rele, dar cuvântul lui Dumnezeu nu se leagă" (2 Timotei 2:9).

Este imposibil de legat Cuvântul lui Dumnezeu, este imposibil să fie distrusă Biserica lui Hristos, chiar trimițându-i pe jurnaliștii ortodocși și juriștii pentru drepturile omului după gratii. Istoria a dovedit în mod repetat adevărul acestor cuvinte. Credem că așa va fi și de data aceasta. Și este timpul ca Ucraina să nu mai folosească standarde duble în justiție, căci de altfel nimic bun nu ne va aștepta în viitor.