Conflictul arabo-israelian și profețiile despre cel de-al "Treilea Templu"

Va deveni construirea "celui de-al Treilea Templu" din Ierusalim un semn al apropierii sfârșitului lumii? Imagine: UJO

În Israel a izbucnit un alt conflict militar între evrei și palestinieni. De asemenea, au avut loc confruntări între reprezentanții părților aflate în conflict în întreaga lume. Fiecare își demonstrează dreptatea. Dar ne interesează în primul rând ce consecințe poate avea acest conflict pentru creștini și dacă are vreo legătură cu profețiile despre sfârșitul lumii.

Cronica conflictului recent

Exacerbarea confruntării palestiniano-israeliene a început la începutul lunii mai 2021, pe fundalul examinării de către Curtea Supremă Israeliană a dosarului privind aprobarea deciziei instanței inferioare de a evacua niște familii palestiniene din casele lor din Orașul vechi din Ierusalim. Informațiile difuzate de mass media prezintă situația astfel încât palestinienii sunt pur și simplu evacuați din casele lor, care sunt transmise în folosință evreilor, ceea ce nu corespunde realității. Problema este că evreii sunt de acord să  le plătească palestinienilor sume foarte mari pentru locuințele din Orașul Vechi și împrejurimile sale. Dar palestinienilor le este interzis să vândă locuințele evreiilor. Islamiștii radicali pot chiar pedepsi cu moartea pentru încălcarea acestei interdicții. Dar se propun sume foarte mari și nu toți pot rezista tentației.

Mai mult, deseori la început figurează cumpărători arabi, iar apoi se află că proprietarii finali sunt evrei. Atunci palestinienii care și-au vândut casele neagă încheierea afacerii și refuză să se mute din case. Încep procesele judiciare, care se încheie cu evacuare forțată. În absența unor dovezi nu putem afirma că și acest caz s-a recurs la o astfel de schemă, dar multe semne indică exact acest lucru. Oricum, arabii au organizat proteste pe Muntele Templului împotriva evacuărilor forțate, iar pe 8 mai 2021 au avut loc ciocniri cu poliția lângă moscheea Al-Aqsa, în timpul cărora au fost răniți peste 200 de palestinieni.

Mișcarea islamică "Hamas" a emis un ultimatum autorităților israeliene, cerând retragerea poliției de pe Muntele Templului, și fără a primi un răspuns pozitiv la acesta cerință, a început să bombardeze Israelul cu rachete confecționate de ei, dintre care majoritatea nu au ajuns în zonele populate, iar cele care au ajuns, au fost doborâte de sistemul israelian de apărare antiaeriană "Iron Dome".

Tacticile utilizării unor astfel de rachete se bazează pe următoarele: în primul rând, eficiența lor extrem de redusă este compensată de costul unui astfel de proiectil, care este de zeci, dacă nu de sute de ori mai mic decât costul rachetelor de apărare aeriană cu care sunt doborâte. În consecință, palestinienii ar putea avea mai multe astfel de rachete decât israelienii. Și în al doilea rând, sistemul de apărare aeriană "Iron Dome" încă nu poate doborî toate 100% din obuzele care ajung în orașele israeliene. Și când numărul de rachete lansate de pe teritoriul palestinian este atinge mii, daunele aduse orașelor evreiești se dovedesc a fi, ca să nu spunem foarte semnificative, dar inacceptabile pentru autorități și poporul lui Israel.

Inadmisibilitatea daunelor determină un răspuns foarte dur din partea israelienilor. De exemplu, dacă un sinucigaș arab se aruncă în aer într-un oraș israelian, soldații evrei vin la casa în care locuiește familia lui, îi scoate pe toți în stradă și le demolează casa cu buldozere. Ca răspuns la atacurile cu rachete de pe teritoriul palestinian, avioanele israeliene distrug clădiri cu etaje în care, potrivit serviciilor de informații, sunt amplasate structurile Hamas, fără să le pese că pot muri civili, inclusiv copii. Având în vedere toate acestea, Hamasul și alte organizații palestiniene încearcă, în majoritatea cazurilor, să nu depășească linia și să se limiteze la greve care nu pot afecta în mod semnificativ Israelul. Dar uneoritotul merge prea departe și începe un adevărat război, când părțile nu mai țin cont de posibilele pierderi și victime.

În zece zile de ostilități active în Gaza, aproximativ 4000 de rachete au fost lansate asupra Israelului. Partea israeliană a declarat despre 11 morți și peste 500 de răniți în urma acestor lovituri. Pe de altă parte, contraacțiunile Forțelor Armate Izrailitene au dus la moartea a peste 230 de palestinieni (dintre care aproximativ 40 de copii), au fost distruse multe clădiri folosite de gruparea Hamas. Conducerea Forțelor Armate Izrailitene a raportat, de asemenea, despre lichidarea mai multor lideri ai acestui grup și despre distrugerea a peste 100 km de tuneluri subterane care erau folosite de Hamasul în activitățile sale militare.

Marile puteri mondiale, precum și anumite organizații internaționale au chemat părțile la încetarea focului. Egiptul și Rusia și-au oferit capitalele ca locuri de tratative pentru Israel și Palestina.

În același timp, opinia comunității mondiale sa împărțit. În pofida durității acțiunilor Forțelor Armate Izrailitene și a pierderilor incomparabile ale părților aflate în conflict, unele țări europene au declarat dreptul Israelului la autoapărare. Statele Unite nu au făcut astfel de declarații, dar au aprobat vânzarea armelor de înaltă precizie Israelului în valoare de 735 de milioane de dolari și au solicitat, de asemenea, finalizarea rapidă a operațiunii din Gaza. Cu alte cuvinte, au luat partea Israelului. O poziție contrară a fost exprimată de liderul turc R. Erdogan, care a numit acțiunile Israelului "terorism" și a cerut întregii omeniri să se unească împotriva Israelului și chiar a blestemat guvernul Austriei pentru arborarea drapelelor Israelului asupra unor clădiri publice din țără. China, într-o formă mult mai atenuată, și-a exprimat intenția de a sprijini Palestina în conflictul dat.

Care pot fi urmările acestei exacerbări?

Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să ne uităm la ce concesințe au dus toate conflictele anterioare arabo-israeliene sau, mai bine zis, exacerbările periodice ale marelui conflict dintre Israel și întreaga lume musulmană începând cu anul 1948, când prin decizia ONU în Palestina a fost creat din nou statul evreiesc, care a fost destrămat cu aproape 2000 de ani în urmă.

Imediat după decizia ONU, lumea musulmană a declarat război Israelului. Pe această hartă sunt arătate țările care au participat la acest război. Ele sunt marcate cu verde și verde deschis, Fâșia Gaza – cu roșu. Și dacă vom privi foarte atent, vom găsi vedea Israelul marcat cu albastru deschis.

Era imposibil să câștigi într-o astfel de confruntare, dar Israelul a câștigat.

Istoricii numără șase exacerbări ale conflictului arabo-israelian, care sunt desemnate prin termenul "război", iar alte câteva – prin termenul "operațiune militară". În toate cazurile, Israelul s-a luptat cu oponenți care erau mult superiori statului evreu în ceea ce privește forța armată (ostașii) și a înarmarea. Și de fiecare dată Israelul a ieșit învingător, extinzându-și de-a lungul timpului teritoriul de influență și consolidându-și poziția atât în ​​Orientul Mijlociu, cât și în întreaga lume.

În general, este imposibil să explicăm acest lucru altfel decât prin Providența lui Dumnezeu, în pofida încercărilor de a o face. Dar să nu uităm că Providența lui Dumnezeu poate fi exprimată atât prin ​​voia lui Dumnezeu, cât și prin îngăduință Lui.

În agravarea recentă a conflictului dintre Israel și Palestina, de asemenea este imposibil ca palestinieni să-și apere interesele. Cel mai probabil, Forțele Armate Izraeliene vor cauza astfel de daune Hamasului și palestinienilor în ansamblu, care îi vor obliga să renunțe pentru un anumit timp la acțiuni ostile active împotriva Israelului, iar Israelul, la rândul său, va asigura execuția evacuării palestinienilor din casele lor din Orașul vechi al Ierusalimului și își va continua extinderea.

"Al Treilea Templu"

Conflictul arabo-israelian putea să fie soluționat cu mult timp în urmă pe cale amiabilă de către părți, dacă aceste părți ar fi ghidate doar de interese politice, economice, financiare sau de interes cotidian. Dar principalul interes al părților în acest conflict este de tip religios. Evreii doresc să construiască "al Treilea Templu" pe locul unde au fost înălțat Primul și al Doilea, de la care a rămas doar Zidul Plângerii. Dar arabii nu le pot permite să facă acest lucru, deoarece astăzi pe acest loc se află al treilea cel mai important loc sfânt al lumii musulmane – Moscheea Al-Aqsa, precum și Masjid Qubbat al-Sahra (Cupola Stâncii). Cupola Stâncii este un sanctuar musulman construit peste Piatra de Temelie – locul unde se afla Sfânta Sfintelor a Templului din Ierusalim.

Evreii doresc să construiască "al Treilea Templu" pe locul unde au fost înălțat Primul și al Doilea, de la care a rămas doar Zidul Plângerii.

Pentru aceste snactuare se desfășoară războiul dintre evrei și musulmani, care nu poate fi oprit prin tratative sau eforturi diplomatice. El poate fi terminat doar printr-o victorie militară decisivă a uneia dintre părți.

În timp ce statul Israel la nivel oficial nu ridică problema construirii "celui de-al Treilea Templu", acest subiect este promovat activ la nivelul organizațiilor publice. De exemplu, de tipul "Naamaney har ha-bayt" (Zeloții Muntelui Templului) sau "Mișcarea pentru construirea Templului". Există și Mahon HaMikdash (Institutul Templului), al cărui personal lucrează pentru a reface vasele și veșmintele preoților necesare pentru slujirea în templ. De asemenea, ei îi pe caută descendenții vechilor Cohens (preoți) și leviți, care ar putea să oficieze în viitor slujbe în al Treilea Templu, dacă acesta va fi construit.

Mulți rabini (atât din vechime, cât și contemporani) cred că nimic nu poate elibera poporul evreu de datoria de a construi Templul. Opiniile sunt împărțite doar în detalii: dacă evreii trebuie să construiască al Treilea Templu înainte de venirea "Mashiach" (mesia așteptat de iudei, pentru creștini el este antihristul), sau acest Mashiach va construi templul când va veni pe Pământ? Susținătorii acestui ultim punct de vedere cred că construcția templului de către Mashiach va fi dovada mesianismului său.

În orice caz, cu fiecare exacerbare a conflictului arabo-israelian, discuțiile despre perspectivele construcției celui de-al Treilea Templu sunt reluate cu o vigoare reînnoită. Tot felul de analiști încep să facă presupuneri dacă va fi construit sau nu, și dacă da, atunci când.

În anul 2000, vestitul diplomat sovietic și rus, președintele Societății de prietenie și cooperare în afaceri cu țările arabe Veaceslav Matuzov a spus că în cadrul discuțiilor dintre președintele SUA Bill Clinton, prim-ministrul israelian Ehud Barak și liderul autonomiei palestiniene Yasser Arafat la Camp David lui Arafat i s-a propus să soluționeze definitiv problema palestiniană în modul cel mai benefic pentru palestinieni. În schimb, Arafat trebuia să accepte următoarele: să toarne un fundament puternic de beton sub sanctuarele musulmane de pe Muntele Templului și să le ridice la o anumită înălțime de la sol. Acest lucru ar permite construirea "celui de-al Treilea Templu" fără a distruge Moscheea Al-Aqsa și Cupola Stâncii. Arafat a răspuns cu un refuz categoric, după care a început așa-numita "a doua Intifadă Palestiniană".

În ce templu se va înscăuna antihristul?

În creștinism este răspândită credința că restaurarea Templului Ierusalimului este unul dintre semnele venirii lui antihrist, deoarece el trebuie să domnească în acest templu. Susținătorii acestei credințe spun că acest lucru este indicat de cuvintele Apostolului Pavel: "Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întîi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, potrivnicul care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, arătându-se pe sine drept Dumnezeu" (2 Tes. 2, 3-4).

Este vorba aici despre Templul Ierusalimului sau despre un altul?

Mulți sfinți părinți cred că Sfântul Apostol Pavel a avut în vedere tocmai Templul din Ierusalim.

"În biserica lui Dumnezeu – nu a noastră, ci acea veche – a evreilor" (Sf. Ioan Damaschinul).

"De parcă ar sta în biserica lui Dumnezeu". În care biserică? În templul ruinat al iudeilor și nu în cel în care ne aflăm acum. De ce spunem asta? Nimeni să nu se gândească că ne lingușim. Dacă va veni la iudei sub numele lui Hristos și dori ca evreii să i se închine; atunci, pentru a-i înșela mai mult, va avea grijă deosebită de templu, arătându-le că el, fiind din sămânța lui David, vrea să reconstruiască templul ridicat de Solomon" (Sfântul Chiril al Ierusalimului).

În creștinism este răspândită credința că restaurarea Templului Ierusalimului este unul dintre semnele venirii lui antihrist, deoarece el trebuie să domnească în acest templu.

Dar acesta nu este singurul punct de vedere. De exemplu, cuviosul Efrem Sirul spune că aici se subînțelege Biserica lui Hristos, adică o biserică ortodoxă: "Astfel va apărea și se va înscăuna în biserica lui Dumnezeu pentru a se înscăuna în interiorul ei – a Bisericii lui Dumnezeu. El nu va ieși dintr-o comunitate de secte eretice pentru a nu-l recunoaște, dar cu dispreț va respinge toate cultele (false) pentru ca să poată captiva biserica. De aceea, el se va înălța chiar în biserica lui Dumnezeu pentru a se înscăuna și a se arăta de parcă ar fi Dumnezeu. Cum se va arăta că el este Dumnezeu Cel adevărat? Pe lângă slava și cinstea cu care va fi înzestrat, el va arăta acest lucru și mai mult prin dușmănia pe care o va duce împotriva sectelor eretice. Întrucât se va înclina către vreo erezie, și datorită dragostei sale (prefăcute) pentru fiii Bisericii, îi va face să creadă că îi iubește pe ei ca pe niște adevărați (copiii ai Bisericii) și va veni în biserica lor și se va înscăuna în biserica adevărului, că să se arate că el este Dumnezeu".

Fericitul Augustin a recunoscut în general că nu există nicio modalitate de a determina care templu va deveni scaunul lui antihrist: "Dar nu se știe în ce templu al lui Dumnezeu va sta: pe ruinele templului construit de regele Solomon (vezi 1 Regi 6:1-38) sau în biserică. Căci Apostolul nu ar fi numit templul vreunui idol sau demon templu al lui Dumnezeu".

Majoritatea sfinților părinți admit că antihristul s-ar putea înscăuna atât în ​​Templul Ierusalimului, cât și în bisericile creștine.

"El nu va duce la idolatrie, ci va fi potrivnicul lui Dumnezeu, îi va respinge pe toți zeii și va porunci tuturor să i se închine lui în loc de Dumnezeu. Și va ședea în templul lui Dumnezeu – nu numai în Ierusalim, ci peste tot în biserici" (Sf. Ioan Gură de Aur).

"Nu se spune: anume în Templul din Ierusalim, ci pur și simplu: în templu, în orice templu al lui Dumnezeu" (Fericitul Teofilact al Bulgariei).

Sfântul Teofan Zăvorâtul, rezumând opiniile sfinților părinți, a scris: "Va fi undeva locul central al activității lui antihrist și, desigur, va exista un anumit moment când se va manifesta ca atare. Templul principal al acelui Loc este menționat de Apostol. În acest templu el va sta ca un zeu; și apoi va sta într-o asemenea postură în orice alt templu pe care îl va întâlni persoanal. Sau, poate, într-o biserică se va înscăuna personal, în timp ce în celelalte se va depune mărturie despre înscăunarea sa într-un anumit mod".

În legătură cu exacerbarea recentă a conflictului arabo-israelian, agenția de știri greacă "Vimaorthodoxias" a publicat pe site-ul său un citat al Sfântului Paisie Aghioritul, recent canonizat în ceata sfinților: "Distrugerea Moscheii lui Omar din Ierusalim va fi un semn că împlinirea profețiilor se apropie. Va fi distrusă pentru a reconstrui Templul lui Solomon, despre care se spune că s-ar fi aflat pe locul său. În templul reconstruit, sioniștii vor proclama în cele din urmă pe antihrist ca Mesia. Am auzit că evreii se pregătesc deja pentru construirea Templului lui Solomon".

Totul se îndreaptă încet, dar cu pași siguri, spre construirea celui de-al "Treilea Templu", în pofida rezistenței întregii lumi musulmane.

Aceste cuvinte sunt confirmate de întregul curs al evenimentelor din Orientul Mijlociu, începând cu restaurarea Israelului ca stat în 1948. Într-adevăr, totul se îndreaptă încet, dar cu pași siguri, spre construirea celui de-al "Treilea Templu", în pofida rezistenței întregii lumi musulmane. Dar având în vedere faptul că sfinții părinți nu au ajuns la un acord deplin cu privire la această problemă, nu ne putem baza în totalitate pe punctul de vedere al Cuviosului Paisie și al altor părinți care au exprimat o părere similară, deoarece aici se poate ascunde un pericol grav: în timp ce așteptăm restaurarea Templului din Ierusalim și credem că fără aceasta antihristul nu va veni pe pământ, el ar putea veni și se va instala într-un loc complet diferit. Cu alte cuvinte, pur și simplu putem "rata" momentul apariției sale.

Prin urmare, este necesar să se acorde atenție nu numai templului în care va sta antihristul, dar și totalității de profeții legate de sosirea vremurilor de pe urmă. Și cel mai important – trebuie să nu uităm că Apostolul Pavel care le-a scris Tesalonicenilor că antihristul "va sta în templul lui Dumnezeu ca Dumnezeu", a scris de asemenea și că fiecare creștin este templul lui Dumnezeu: "Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri?" (1 Cor. 6: 19). Și a-l lăsa sau nu pe antihrist să intre în acest templu depinde de fiecare dintre noi.