Credința împotriva violenței: Cronica acaparării catedralei din Cerkasy

Mitropolitul Teodosie de Cerkasy. Imagine: UJO

În noaptea spre 17 octombrie 2024, în jurul orei 3:00, aproximativ 100 de oameni în camuflaj și cagoule au luat cu asalt teritoriul catedralei Arhanghelul Mihail a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr) din Cerkasy. În acel moment, în catedrală se săvârșea liturghia de noapte, iar credincioșii se rugau în catedrală.

Atacatorii, acționând într-o manieră organizată și coordonată, au preluat rapid controlul asupra bisericii, scoțindu-i cu forța pe oamenii de pe teritoriu. Ei nu numai că i-au alungat pe enoriași, dar le-au și confiscat telefoanele mobile, împiedicând orice înregistrare a evenimentelor. Sistemul de supraveghere a fost dezactivat, astfel încât evenimentele din acea noapte nu au putut fi înregistrate nici în interiorul, nici în afara bisericii. Atacatorii înfuriați au spart ferestre, au spart uși și au intrat în cele din urmă în clădirea bisericii și în administrația eparhială.

Credincioșii ortodocși din Cerkasy și din împrejurimi au început să se adune în apărarea catedralei. Totuți, situația se agrava cu fiecare minut. Preoții și familiile lor au rămas în căminul eparhiei, înconjurați de atacatori agresivi. Printre aceștia s-au numărat și copii mici – șapte copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 8 ani. Copiii, treziți de zgomot, au fost îngroziți până la lacrimi și erau într-o stare de stres extrem. Potrivit martorilor oculari, niciunul dintre atacatori nu a manifestat nici cea mai mică milă pentru familiile preoților, soțiile sau copiii acestora. Dimpotrivă, s-au depus toate eforturile pentru a-i speria la maxim pe credincioși.

Ulterior s-a aflat că printre atacatori s-a numărat un deputat al consiliului local care a susținut activ încercările de a transfera forțat lăcașurile Bisericii Ortodoxe Ucrainene către Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU). Acest lucru a fost împărtășit de mitropolitul Teodosie de Cerkasy și Kaniv, care a sosit la fața locului pentru a-și susține păstoriții.

Vlădica a acționat ca un adevărat pastor și tată, care, într-un moment dificil, nu s-a ascuns în spatele poporului său, ci a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a-i alunga pe atacatori din biserică.

În cele din urmă, enoriașii a

Mitropolitul Teodosie a făcut apel și la Patriarhul Bartolomeu, îndemnându-l să fie atent la persecuțiile cu care se confruntă credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene. El a subliniat că situația din Cerkasy este doar una dintre multele cazuri de violență și agresiune împotriva credincioșilor ortodocși.

Este de remarcat faptul că aceste evenimente au fost precedate de declarații ale primarului din Cerkasy, Anatolii Bondarenko, care și-a exprimat deschis intențiile de a transfera catedrala Sfântului Arhanghel Mihail în jurisdicția BOaU.

Cu câteva zile înainte de atac, acesta a postat pe Instagram o fotografie a catedralei, cu un comentariu care sugera iminentul "transfer" al bisericii către BOaU. Mulți credincioși asociază violența care a avut loc cu această postare.

În ziua acaparării, Bondarenko, pe care Zelenski l-a numit "bandit" în 2020, a îndemnat "activiștii" să vină la catedrala Bisericii Ortodoxe Ucrainene pentru a lua parte la "transferul" acesteia către structura lui Dumenko. Astfel, primarul orașului a confirmat că atacul a fost planificat minuțios și realizat nu numai cu știrea, dar și cu implicarea directă a autorităților locale, care, în esență, au orchestrat acapararea violentă a lăcașului Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Printre cei care au condus acapararea catedralei, credincioșii și preoții l-au recunoscut pe capelanul BOaU Nazarii Zasansky. Acest "cleric" fusese anterior implicat în preluarea forțată a altor sfinte lăcașuri ortodoxe, în special a mănăstirii Nașterei Maicii Domnului din Cerkasy în noiembrie 2023. Zasansky, după cum notează mulți martori, acționează numai din interes propriu și după preluarea mănăstirii anul trecut, el a devenit în esență șeful și proprietarul acesteia. Potrivit mitropolitului Teodosie, familia lui Zasansky nu are nimic de-a face cu viața duhovnicească, iar acțiunile lor sunt ghidate numai de câștigul personal și de setea de putere.

Credincioșii au aflat și că catedrala a fost între timp jefuită. Atacatorii au jefuit biroul de contabilitate, au furat documente, obiecte bisericești și echipamente IT. În plus, au dispărut 60.000 de dolari și 80.000 de grivne, pe care enoriașii le adunaseră pentru restaurare și turnarea unui clopot. Au fost furate două panagii episcopale cu moaște, cruci, icoane și alte obiecte de valoare. Atacatorii nici măcar nu s-au oprit să fure proviziile alimentare și lemnele pe care clerul le depozitase pentru familiile lor pentru iarnă.

În pofida tuturor eforturilor credincioșilor de a-și apărea catedrala, până în dimineața zilei de 17 octombrie, atacatorii au făcut o a doua încercare de a o asalta. Enoriașii împreună cu mitropolitul Teodosie au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a preveni profanarea lăcașului de către cei fără de Dumnezeu, dar... cu ajutorul gazelor lacrimogene și a forței fizice, catedrala a fost confiscată. Mitropolitul Teodosie a suferit personal în timpul atacului: a fost lovit în cap și stropit cu gaze lacrimogene. A avut nevoie de asistență medicală deoarece și-a pierdut cunoștința după lovitură. Atacatorii nici nu au ezitat să folosească violența fizică împotriva clerului și a credincioșilor în vârstă, bătând cu brutalitate un călugăr în vârstă din Eparhia de Cerkasy și mulți enoriași ai bisericii.

La fața locului au fost chemați polițiștii, însă oamenii legii nu au intervenit. Potrivit unui comunicat oficial al Poliției Naționale a regiunii Cerkasy, polițiștii au ajuns la fața locului și au introdus informațiile despre incident în Registrul Unificat de Investigații Prejudiciare. Totuși, poliția i-a lăsat pe credincioși singuri cu atacatorii agresivi. La doar câteva ore după atac a început o anchetă în temeiul articolului pentru "huliganism”. Potrivit versiunii oficiale, între credincioși a avut loc un conflict, pe care se presupune că îl acum investighează poliția. Totuși, mulți martori oculari susțin că acțiunile poliției au fost în mod deliberat pasive și că forțele de ordine au dat de facto undă verde atacatorilor.

După ce biserica a fost în cele din urmă confiscată, mitropolitul Teodosie de Cerkasy și Kaniv a făcut o declarație emoțională către credincioși. El a menționat că enoriașii și preoții vor fi acum obligați să se roage în casele și apartamentele lor. În discursul său, mitropolitul Teodosie a subliniat că, în pofida pierderii catedralei, harul lui Dumnezeu este întotdeauna cu cei care rămân credincioși credinței lor. El a spus: "Domnul, Maica Domnului, Arhanghelul Mihail și Sfântul Macarie sunt mereu cu noi! Am făcut tot ce am putut pentru a ne proteja lăcașul, dar acum trebuie să continuăm să ne rugăm în casele și apartamentele noastre". El a mai menționat că lupta pentru catedrală nu s-a încheiat și va continua în instanțe, deși și-a exprimat îndoiala că se poate aștepta la o justiție echitabilă.

Este de remarcat că în timpul confruntării s-a folosit nu numai violența fizică, ci și atacul moral. Raiderii, stând pe trepte și în interiorul bisericii ortodoxe, au folosit atât de multă blasfemie și limbaj obscen încât i-a șocat pe credincioși. Cu toate acestea, nu i-a șocat pe susținătorii lui Dumenko, care au început să-și îndeplinească „slujba” în biserică după ce aceasta a fost confiscată. Cum se pot ruga într-o biserică pe care au luat-o cu forța, după ce i-au bătut pe credincioși și i-au înjurat, nu a explicat niciun adept de-al lui Dumenko. Poate pentru că ei înșiși înțeleg că „slujirea” lor nu poate fi considerată cu adevărat o rugăciune.

În lumina acestor evenimente, devine clar că lupta pentru lăcașurile Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu se va opri la Cerkasy. Acaparările bisericești din Ucraina se vor intensifica, ducând la o diviziune și mai mare în societate. În timpul redactării acestui articol, s-a raportat că atacatorii BOaU sunt în plin proces de acaparare a unui alt lăcaș al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Kremenciuk. Este evident că cel mai important lucru acum este să rămânem credincioși Bisericii noastre și să continuăm să luptăm pentru drepturile noastre, în pofida a tot ceea ce se întâmplă acum.

Da, Biserica noastră este chemată să susțină pacea, dar atunci când membrii săi se confruntă cu nedreptatea și violența fizică, se ridică întrebarea: cum putem împăca dorința de pace cu nevoia de a ne apăra sfintele lăcașuri? Ar trebui pur și simplu să ne smerim și să acceptăm totul fără rezistență? Mitropolitul Teodosie a cerut apărarea catedralei de "bandiți", iar în Evanghelie, Domnul spune să nu "dați ce este sfânt câinilor". În același timp, Hristos îi numește pe urmașii Săi "făcători de pace". Cum pot fi reconciliate acestea? Doar în sensul că apărarea sfintelor lăcașe nu trebuie neapărat să fie fizică sau violentă. Cea mai mare putere a noastră constă în rugăciune și unitate. În situații precum în Cerkasy, ar fi încurajator să auzim vocea întregii Biserici și să vedem solidaritatea tuturor membrilor ei. Așa cum spune Mântuitorul prin apostolul Pavel: "Şi dacă un mădular suferă, toate mădularele suferă împreună; şi dacă un mădular este cinstit, toate mădularele se bucură împreună" (1 Corinteni 12:26). Compasiunea este cel mai necesar lucru astăzi.

Da, trebuie să-i iertăm pe cei care ne-au supărat. Dar trebuie să nu uităm totodată că iertarea în creștinism nu înseamnă renunțarea la dreptate. Iertarea nu presupune ignorarea mijloacelor legale de a restabili adevărul. Evanghelia după Matei vorbește despre judecata dreaptă care va veni pentru cei care comit răul (Matei 25:31-46). În acest context, lupta pentru revendicarea catedralei este o căutare de a restabili legea și ordinea, care nu este în contradicție cu principiile evanghelice privind iertarea.

În același timp, trebuie să nu uităm că nu suntem ca adepții lui Dumenko și, prin urmare, nu ne putem permite să începem să-i urâm pe adversarii noștri, chiar dacă aceștia acționează pe nedrept. După cum se spune în Epistola către Romani: "Nu vă răzbunaţi singuri, iubiţilor, ci lăsaţi loc mâniei (lui Dumnezeu), căci scris este: "A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti, zice Domnul" (Romani 12: 19). Și credem că Domnul într-adevăr va răsplăti – fiecăruia, la timpul său.

Așa cum credem că pierderea fizică a unei biserici, oricât de dureroasă ar fi, nu înseamnă pierderea Bisericii însăși. Credincioșii rămân parte a Bisericii chiar dacă li se interzice accesul la o clădire. Astăzi se împlinesc cuvintele lui Hristos, care i-a spus femeii samaritence de la fântână: "Dar vine ceasul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători îşi doreşte" (Ioan 4:23). Și acesta este cu adevărat cazul.

În final, evenimentele din Cerkasy și din alte părți ale Ucrainei pot fi văzute ca parte a unei lupte duhovnicești pentru sufletele oamenilor. Violența, dezbinarea, ura sunt manifestări ale unui război duhovnicesc care are loc în inima fiecărui om.

În această situație, este important nu doar să ne apărăm bisericile, dar și să păstrăm puritatea inimilor noastre, fără a lăsa să prindă rădăcini amărăciunea și ura. Răspunsul creștinului la astfel de situații trebuie să aibă rădăcini în dragoste, chiar dacă acest lucru pare imposibil. Căci numai cineva care crede în Dumnezeu poate rămâne un om al iubirii în fața urii. După cum se spune în Epistola către Efeseni: "Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte" (Filipeni 4:13).

Domnul să ne întărească! Mai ales că răul nu poate triumfa mult timp, căci Dumnezeu nu poate fi batjocorit!