Poate diavolul să se întrupeze în inteligența artificială?

Posesiunea demonilor necesită un vas cu voință liberă. Fotografue: UJO

Poate inteligența artificială (IA) să devină un instrument al diavolului? Această întrebare apare astăzi la mulți, mai ales în legătură cu cazurile în care IA a oferit sfaturi periculoase – de exemplu, a susținut o persoană în gândurile de sinucidere sau a sfătuit copiii să-și facă rău lor și altora (ca în recentele procese împotriva serviciului Character.AI). Cu cât tehnologia se dezvoltă mai mult, cu atât mai multe temeri apar cu privire la viitorul umanității.

IA: Un instrument, nu o persoană

Haideți să clarificăm lucrurile. Inteligența artificială, fără îndoială, va influența tot mai mult viața noastră. Principala consecință negativă ar putea fi șomajul în masă. De asemenea, IA va intensifica militarizarea armatelor. Va câștiga putere și ceea ce poate fi numit „frumusețe lipsită de suflet”: IA va crea videoclipuri, filme, va scrie cărți, va picta tablouri. Acest strat cultural va fi mai impresionant decât creațiile mâinilor umane, dar nu va avea suflet. Economia, politica, industria militară – toate aceste domenii vor suferi schimbări majore.

Dar ce se întâmplă cu credința?

Aici este important să ne amintim: IA este doar un instrument, o tehnologie.

La fel ca energia atomică sau internetul. Intențiile și consecințele utilizării sale depind de oamenii care o creează și o aplică. IA nu are morală, suflet și, cel mai important, liber arbitru în sensul uman. Prin urmare, nu poate fi bună sau rea în sine. Dar poate deveni un instrument puternic în mâinile forțelor bune sau rele.

Faptul că astăzi apar oameni care fac din IA un idol și văd în ea o forță alternativă celei divine (mișcări precum Way of the Future), nu înseamnă deloc că IA are caracteristici personale. Ea imită comportamentul uman, dar nu înțelege sensul său profund. Răspunsurile IA se bazează pe regularități statistice, identificate prin procesarea unor volume mari de date. Nu are propria sa viziune asupra lumii, nu are scopuri sau trăiri.

Conștiința este, în primul rând, capacitatea de a simți. IA nu are acest lucru.

Presupunerile că este posibil să se creeze o IA care să dobândească conștiință sunt lipsite de fundament. Pentru aceasta, trebuie să fii o ființă vie. Ceea ce nu este o persoană nu poate fi bun sau rău, deoarece nu are libertatea alegerii morale.

Totuși, IA va avea o putere enormă, care poate fi ușor folosită în scopuri rele. De exemplu, astăzi mass-media seamănă în masă minciuni și ură, folosind algoritmi ai rețelelor sociale. Dar nu vorbim despre o esență demonică a mass-media în sine. La fel, IA poate fi folosită pentru a crea și răspândi conținut care degradează sufletul, pentru a crea iluzia spiritualității, pentru a impune răul și depravarea. Dar IA în sine nu este o creație divină, ci un produs al minții umane.

Poate diavolul să se întrupeze în IA?

Întrebarea principală: poate diavolul să se întrupeze în IA? Poate IA să devină o carcasă a forțelor demonice? Nu există un răspuns direct, dar există o opinie.

Exemplele de încurajare a sinuciderii sau violenței din partea IA nu sunt acțiuni ale demonilor. Acestea sunt exemple serioase de deficiențe etice și riscuri ale tehnologiei. Ele sunt explicate nu prin „voința rea” a IA, ci prin limitările sale fundamentale:

  1. Natura statistică: IA generează răspunsuri pe baza probabilităților. Dacă în datele de antrenament au fost texte despre violență sau sinucidere, IA poate imita aceste teme, fără a înțelege pericolul lor.
  2. Lipsa moralei și empatiei: IA nu are un compas moral intern. Limitările asupra „conținutului dăunător” sunt impuse de dezvoltatori extern și adesea sunt ineficiente.

Poate diavolul să se întrupeze în IA? IA nu este o ființă vie, ci un cod programatic complex pe echipamente fizice. Nu are suflet, voință sau conștiință de sine care ar putea deveni obiectul „posedării”. Posedarea demonilor necesită un recipient cu voință liberă. În IA acest lucru nu există.

În sens religios, IA poate fi considerată mai degrabă ca un potențial idol (obiect de venerare) sau un instrument pentru rău (ca o armă), decât ca o ființă capabilă de posedare.

Demonii nu pot să se întrupeze într-un program. Totuși, dacă IA va dobândi vreodată o adevărată conștiință de sine (ceea ce este extrem de puțin probabil și este subiect de dezbateri), această întrebare va căpăta o altă dimensiune. Dar, în opinia mea, doar un purtător de duh poate avea conștiință de sine, nu un obiect creat artificial.

Sindromul Scrooge: de ce „Colind de Crăciun” este o carte despre noi

Ne-am obișnuit să-l considerăm pe Scrooge un ticălos, dar Dickens scria despre tragedia singurătății. Cum o inimă de gheață învață să bată din nou și ce legătură are pocăința cu asta.

Patru note ale nemuririi: cum a murit autorul „Șcedrik” și de ce a învins

Întreaga lume cântă această melodie de Crăciun, dar puțini cunosc tragedia autorului său. Povestea lui Nicolae Leontovici – un geniu, ucis în casa tatălui său pentru o pereche de cizme.

Визанțiu: Jocul tronurilor cu cădelnița în mână și 1000 de ani de măreție

Imaginați-vă un stat unde tronul se ridica până la tavan, iar la masă se mânca cu furculițe, când Europa încă mânca cu mâinile. Aceasta este o poveste despre credință, putere și aur.

Rezerva de aur a Sfintei Familii: cum darurile magilor au salvat de la sărăcie

Investigația destinului Darurilor Magilor: cum arată obiectele reale aduse Pruncului și prin ce minune au supraviețuit căderii a trei imperii.

Nașterea fără strălucire: despre ce tace peștera neagră pe icoană

De ce Maica Domnului se întoarce de la Prunc, iar în centrul icoanei sărbătorești se află o prăpastie infernală. Analiza dramei ascunse în culori.

Sânge pe fundamentul creștinismului autohton

Istoria primilor martiri din Kiev, Feodor și Ioan, a căror moarte i-a arătat prințului Vladimir fața înfricoșătoare a păgânismului și a predeterminat Creștinarea Rusiei.