Cum au determinat ortodocșii americani Congresul să vorbească despre persecuțiile asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC)

Акțiune la Congres în apărarea BOU. Foto: UJO

Pe 16 decembrie 2024, în Washington a avut loc un eveniment care ar putea schimba atitudinea autorităților ucrainene față de situația Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Aproximativ 200 de credincioși ortodocși din diferite Biserici au organizat o acțiune de amploare pe Capitol Hill. Ei au avut aproximativ 80 de întâlniri cu congresmeni și reprezentanți ai administrației americane. Ca rezultat, politicienii din SUA au început să vorbească deschis despre persecuțiile religioase din Ucraina.

Ce s-a întâmplat în Washington?

«Ziua acțiunii creștinilor ortodocși și a aliaților lor» a fost organizată de două structuri: Societatea Sfântului Ioan de Shanghai și Clubul Tinerilor Republicani din New York. La acțiune au participat reprezentanți ai Bisericilor Sârbe, Antiohiene, Bisericii Ortodoxe din America, Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granițelor. Au fost și creștini din alte confesiuni.

La începutul zilei, participanții la acțiune s-au împărțit în grupuri și au vizitat metodic birourile tuturor congresmenilor – atât din Camera Reprezentanților, cât și din Senat. În total, au avut loc 80 de întâlniri. Menționăm că oamenii au venit la politicieni cu fapte concrete, documente și mărturii despre ceea ce se întâmplă cu Biserica Ortodoxă Ucraineană.

În paralel, a avut loc un protest în fața Congresului. Ortodocșii și reprezentanții altor confesiuni creștine au stat cu pancarte: «Eliberați-l imediat pe mitropolitul Arsenie», «Grecii pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană», «Anulați legea 3894», «Opriți încarcerarea clerului nostru». Totul s-a încheiat cu o conferință de presă pe treptele Capitoliului, unde au vorbit câțiva congresmeni republicani.

Cine și ce a spus?

Katherine Whiteford, tânăr politician american, care deține funcția de copreședinte al Federației Naționale a Tinerilor Republicani și director de relații guvernamentale al Societății Sfântului Ioan de Shanghai, a subliniat imediat: «Nu suntem aici pentru a ne opune poporului ucrainean. Mulți dintre noi ne-am rugat și am susținut Ucraina în acest război crud. Mulți dintre cei prezenți astăzi sunt ucraineni. Și nu apărăm Rusia. Nu suntem în niciun fel un grup pro-rus».

Vă întrebați de ce să spunem asta? Pentru că autoritățile ucrainene și lobbyiștii lor din SUA folosesc un truc simplu: pe oricine apără Biserica Ortodoxă Ucraineană îl acuză imediat că lucrează pentru Moscova. Din acest motiv, Whiteford a subliniat imediat că a spune așa ceva este o minciună.

Ea a subliniat că legea nr. 3894, pe care autoritățile ucrainene au adoptat-o în august 2024, interzice de fapt Biserica Ortodoxă Ucraineană – o Biserică cu o istorie de peste o mie de ani, cea mai mare confesiune creștină din Ucraina.

În plus, Whiteford a povestit despre exemple concrete de persecuție a credincioșilor și clerului Bisericii Ortodoxe Ucrainene: despre mitropolitul Arsenie, care se află în închisoare de peste 20 de luni, despre Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, căruia Zelensky i-a retras cetățenia ucraineană, despre preoții care sunt arestați și trimiși forțat pe front, despre capturarea bisericilor și mănăstirilor, adesea cu forța, sub ochii enoriașilor și copiilor lor.

«Vreau să reamintesc: nu vorbim despre Coreea de Nord și nici despre China, – a subliniat Whiteford. – Acest lucru se întâmplă într-o țară pe care Statele Unite o consideră aliat».

Ea a reamintit că îngrijorarea față de persecuțiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost exprimată de ONU, misiunea SUA la OSCE, organizațiile pentru drepturile omului, Bisericile creștine din întreaga lume, papa Francisc și mulți alții, dar autoritățile ucrainene ignoră toate aceste apeluri.

Katherine Whiteford a formulat o poziție care a devenit esențială pentru întreaga acțiune: «Supraviețuirea Ucrainei este importantă, suveranitatea ei este importantă, dar o națiune nu poate apăra libertatea în timp ce o distruge. Libertatea religioasă nu este un lux care poate fi anulat în timpul războiului. Dimpotrivă, în timpul războiului este necesară mai mult ca oricând».

Acesta este un argument foarte puternic. Ucraina, cel puțin conform reprezentanților săi oficiali, luptă pentru libertate și democrație. Dar cum poți vorbi despre libertate când autoritățile încarcerează preoți, iau bisericile oamenilor și le interzic să se roage așa cum doresc?

În cele din urmă, Whiteford a prezentat cerințele către autoritățile ucrainene:

• suspendarea și anularea legii nr. 3894,
• eliberarea imediată a mitropolitului Arsenie,
• oprirea mobilizării forțate a preoților,
• obligarea Ucrainei să respecte obligațiile sale constituționale și internaționale în domeniul libertății religioase – cu mecanisme reale de responsabilitate.

«Dacă Ucraina dorește să adere la Uniunea Europeană, dacă dorește să rămână parte a lumii democratice, dacă dorește să-și păstreze autoritatea morală în ochii aliaților – trebuie să apere dreptul milioanelor de cetățeni ai săi de a-și mărturisi credința în Biserica Ortodoxă Ucraineană, – a declarat Whiteford. – Pentru că credința nu este o crimă, tradiția nu este o trădare, iar libertatea religioasă nu este o opțiune».

Congreswoman din Florida Anna Paulina Luna, care a vorbit la acțiune, a menționat: «Ne-am adunat aici pentru că este important să aruncăm lumină asupra persecuțiilor fraților și surorilor noastre creștine, în special în acele țări pe care guvernul SUA le finanțează acum». Ea a reamintit că «libertatea religioasă este consacrată în Primul Amendament al Constituției SUA. Administrația Trump a făcut din protecția creștinilor una dintre prioritățile sale».

Luna a numit direct situația cu Biserica Ortodoxă Ucraineană un exemplu de persecuție a creștinilor în lumea modernă: «Ceea ce se întâmplă în Ucraina, persecuția Bisericii Ortodoxe Ucrainene – este un exemplu clar de persecuție continuă a creștinilor astăzi».</