ONU a constatat discriminarea BOUkr: un semnal al partenerilor occidentali?
În Raportul ONU privind drepturile omului în Ucraina se vorbește despre atacurile asupra BOUkr și inacțiunea autorităților. Vocea comunității internaționale va putea influența situația religioasă?
La sfârșitul lunii iunie 2023, ONU a publicat Raportul Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului cu privire la situația drepturilor omului în Ucraina. Raportul cuprinde perioada de la 1 februarie până la 30 aprilie 2023.
Persecuția Bisericii este abordată într-un capitol al raportului intitulat "Situația Bisericii Ortodoxe Ucrainene". Titlul în sine este destul de notabil, deoarece drepturile niciunei altei confesiuni religioase nu este încălcat în Ucraina, așa cum recunoaște ONU. Capitolul începe cu următoarele cuvinte: "În perioada cuprinsă în raport, Guvernul și autoritățile locale au luat mai multe măsuri vizând Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr)". Acest "număr de măsuri" poate fi evidențiat și analizat ca puncte aparte.
Urmărirea penală
În Raport, cazurile de urmărie penală sunt discutate pe un ton neutru, precizându-se în mod specific: "Autoritățile au percheziționat în special lăcașuri de cult și alte imobile ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene, au emis sesizări de suspiciuni împotriva clerului și i-au plasat pe câțiva dintre ei în arest la domiciliu, inclusiv pe unul dintre cei mai de vază ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene".
Acest ierarh este mitropolitul Pavel de Vyșhorod, starețul Lavrei Peșterilor de la Kiev, care a fost plasat de către instanță în arest la domiciliu în regimul 24 de ore din 24, 7 zile din 7, iar apoi arestarea sa a fost prelungită pentru același termen. Această prelungire poate vorbi despre faptul că ancheta se confruntă cu dificultăți în colectarea probelor pentru instanța judiciară și este nevoie de timp pentru a găsi o soluție în situația dată.
În mod similar, mitropolitului Teodosie de Cerkassy, care este acuzat că "ar fi creat un website pentru eparhie pe baza șablonului Bisericii Ortodoxe Ruse" (nu este o glumă), i-a fost prelungit arestul la domiciliu.
La prima vedere, declarația Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului pare neutră, constatându-se pur și simplu faptele perchezițiilor și înmânarea notificărilor de suspiciune. Nu există cuvinte care să indice dacă aceste acțiuni sunt nefondate sau ilegale. Totuși, dacă Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului nu ar fi văzut încălcări ale drepturilor omului în aceste acțiuni, nu ar fi inclus aceste informații în Raport, nu-i așa? Prin urmare, acest mesaj indică faptul că ONU vede o încălcare a drepturilor omului în astfel de acțiuni ale autorităților. Bineînțeles, până când nu vor fi pronunțate hotărâri judecătorești în aceste cazuri este prematur ca aceste acțiuni să fie determinate drept represiuni.
Situația Lavrei Peșterilor de la Kiev
Un citat din Raportul Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului: "Ministerul Culturii a reziliat înainte de termen contractul de închiriere a Lavrei Peșterilor de la Kiev cu Biserica Ortodoxă Ucraineană, Lavra aflându-se în proprietatea statului. Ca urmare a demersurilor ONU, autoritățile s-au abținut să întreprindă acțiuni care riscau violența și nu au evacuat forțat Biserica Ortodoxă Ucraineană din Lavră la termenul stabilit pentru părăsirea lăcașului – până pe 29 martie".
Aici, tonul neutru este înlocuit cu un ton moderat acuzator. Se pare că ONU "a mediat" situația cu Lavra Peșterilor de la Kiev. În limbaj diplomatic, acest lucru poate însemna că
ONU a comunicat autorităților ucrainene că evacuarea forțată a călugărilor din Lavră ar demostra comunității internaționale că Ucraina este încă departe de a adera la standardele din domeniul drepturilor omului acceptate în lumea civilizată și că ar putea avea un impact negativ asupra aspirațiilor Ucrainei de a adera la UE și NATO.
În plus, este important să acordăm atenție cuvântului "înainte de termen" atunci când vorbim despre rezilierea contractului de închiriere dintre Ministerul Culturii și Biserica Ortodoxă Ucraineană. Problema este că rezilierea înainte de termen a unui contract de închiriere este posibilă numai în cazurile prevăzute de legea ucraineană și de contractul de închiriere însuși. În cazul Lavrei Peșterilor de la Kiev, Ministerul Culturii nu a justificat rezilierea contractului de închiriere pe baza prevederilor legii sau ale contractului. Acest lucru poate indica faptul că ONU înțelege că rezilierea unilaterală a contractului de închiriere este ilegală, iar o astfel de decizie poate fi contestată în instanță.
Interdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene la nivel local
Un citat din Raportul Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului: "În luna aprilie 2023, consiliile locale și regionale din regiunile Hmelnițki, Rivne și Volyn au interzis "activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene" în zonele respective, după ce consiliile regionale din Lviv, Jitomir, Vinița și Ternopil făcuseră același lucru, deși astfel de interdicții le depășeau împuternicirile. Multe consilii locale au încercat, de asemenea, să rezilieze contractele de închiriere a proprietății municipale cu Biserica Ortodoxă Ucraineană".
Aici, Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului subliniază două tipuri de decizii luate de consiliile locale.
Primul este "interdicția" activităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene pe teritoriile lor. În Raport se enumeră 7 regiuni care au impus o astfel de interdicție.
De exemplu, în hotărârea consiliului regional Hmelnițki din 4 aprilie 2023, această interdicție este formulată după cum urmează: "Să fie interzise activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (înregistrată oficial ca Mitropolia Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene) pe teritoriul regiunii Hmelnițki". Textele din hotărârile altor consilii regionale sunt similare.
Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a remarcat pe bună dreptate că astfel de decizii depășesc autoritatea consiliilor locale. Mai mult, din textul Raportului rezultă că consiliile locale știau a priori că decizia lor este ilegală. În primul rând, Legea Ucrainei "Cu privire la autoadministrarea locală" nu prevede astfel de competențe, iar în al doilea rând, în articolul 16 "Încetarea activităților unei organizații religioase" din Legea Ucrainei "Cu privire la libertatea de conștiință și organizațiile religioase" se precizează că încetarea activității unei organizații religioasă poate fi rezultatul deciziei organizației religioase însăși sau a unei instanțe judecătorești. Articolul 16 prevede, de asemenea, o listă exhaustivă a circumstanțelor pe baza cărora instanța poate decide încetarea activităților.
Prin urmare, acțiunile deputaților consiliilor regionale care au interzis Biserica Ortodoxă Ucraineană nu sunt doar ilegale, dar pot fi calificate și în temeiul articolului 161 "Încălcarea egalității cetățenilor în funcție de rasă, apartenență națională, convingeri religioase, invaliditate și alte motive" și articolului 180 "Împiedicarea săvârșirii riturilor religioase".
Deciziile de reziliere a contractelor de închiriere sunt, de asemenea, ilegale, deoarece rezilierea este posibilă numai în cazurile specificate de lege sau de contract. Mai multe detalii la acest subiect sunt expuse în articolul "De la Biserică a fost luat pământul: ce spune legea?".
Discriminarea
Un citat din Raport: "Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina este îngrijorată de faptul că impactul cumulativ al acțiunilor guvernamentale care vizează Biserica Ortodoxă Ucraineană ar putea fi discriminatoriu".
Nimeni să nu se simtă confuz din cauza cuvintelor "ar putea fi" – aceasta nu este altceva decât o turnură diplomatică menită să indice guvernului ucrainean că încă are posibilitatea de a redresa situația. Dar dacă ONU a vorbit despre discriminare, înseamnă că există deja o cantitate semnificativă de dovezi ale încălcării drepturilor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene, iar ONU pur și simplu nu le poate ignora. Și putem fi siguri că pe lângă ONU, alte organizații internaționale pentru drepturile omului, inclusiv cele europene, nu vor putea să treacă cu vederea astfel de fapte.
Un limbaj al urei
Un citat din Raport: "În plus, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a documentat o creștere a discursurilor instigatoare la ură și mai multe incidente de violență împotriva membrilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene în aprilie 2023. Oficialii de stat, bloggerii și liderii de opinie au folosit retorică discriminatorie și instigator și au incitat deschis la violență împotriva clerului și susținătorilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene".
Dacă capitolul anterioar despre discriminare se menționa cu rezerva "ar putea fi", aici este folosit un limbaj direct, sunt folosiți termenii discriminatoriu și instigator. Și acești termeni sunt aplicați nu doar cu referire la bloggeri și lideri de opinie publică, dar și la oficialii guvernamentali. Au fost înregistrate și apeluri la violență împotriva clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care sunt deja infracțiuni penale. ONU a omis însă să menționeze că nu oponenții, ci susținătorii Bisericii Ortodoxe Ucrainene și chiar ierarhii acesteia, precum mitropolitul Longhin, sunt urmăriți penal din cauza retoricii discriminatorii, care este, de asemenea, o dovadă a persecuției Bisericii ortodoxe Ucrainene.
Inacțiunea organelor de ordine publică
Un citat din Raport: "Guvernul și autoritățile de aplicare a legii în perioada cuprinsă în raport nu au reacționat în mod eficient la incidentele legate de discursurile instigatoare la ură".
Încă o dată, constatăm o eufemizare a formulărilor. În timpul numeroaselor confiscări a lăcașurilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene, organele de aplicare a legii nu doar au rămas inactive, dar uneori au sprijinit direct aceste acaparări ilegale. Totuși, în Raportul ONU nu se menționează acest lucru. Este de notat faptul că ONU nu a observat cazuri când organele de ordine publică și instanțele de judecată ar fi protejat drepturile credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene. De altfel, cu siguranță, astfel de cazuri ar fi fost menționate în Raport.
Ziua Constituției
Pe 28 iunie, Ucraina a sărbătorit Ziua Constituției. Au fost organizate evenimente festive, iar înalții oficiali ai țării au ținut discursuri frumoase și corecte. Însă respectul pentru Constituție trebuie demonstrat nu în cuvinte, ci prin fapte. Din păcate, în cazul nostru, pare a fi invers: pretindem că respectăm Constituția în cuvinte, dar o încălcăm în practică și chiar refuzăm să recunoaștem ceea ce scrie în ea. Și, printre altele, ea prevede următoarele (este util de reținut):
"Articolul 1. Ucraina este un stat de drept suveran, independent, democratic și social".
Atunci de ce autorităţile de stat permit acţiuni ilegale împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene?!
"Articolul 8. Principiul statului de drept este recunoscut și funcționează în Ucraina". Se aplică același comentariu.
"Articolul 19. Autoritățile de stat și organele de autoguvernare locală, precum și funcționarii acestora, trebuie să acționeze numai pe baza și în limitele împuternicirilor lor și în modul prevăzut de Constituția și legile Ucrainei". Dar de ce autoritățile locale permit un abuz de putere atât de flagrant în raport cu Biserica Ortodoxă Ucraineană, încât a fost deja semnalat de ONU?!
"Articolul 24. Cetăţenii au drepturi şi libertăţi constituţionale egale şi sunt egali în faţa legii". De ce atunci sunt încălcate drepturile credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene, adesea în favoarea altor organizații religioase?
"Articolul 35. Orice persoană are dreptul la libertatea mondoviziunii personale și a religiei. Acest drept include libertatea de a mărturisi sau nu vreo religie, de a săvârși singur sau în grup și fără constrângeri rituri religioase și ritualuri ceremoniale și de a desfășura activități religioase".
Dar de ce consiliile locale interzic cetățenilor ucraineni să se implice în activități religioase?!
Ar mai putea fi citate și alte articole din Constituție, dar ar fi bine ca politicienii și fucționarii guvernamentali să le ia în vedere măcar pe cele menționate mai sus.
Concluzii
În primul rând, este importantă constatarea de către ONU a încălcărilor drepturilor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Aceasta înseamnă că situația a ajuns la nivel internațional și nu poate fi redusă la tăcere.
În al doilea rând, este de remarcat faptul că ONU a declarat că a intervenit deja în situația privind persecuție împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene, făcând anumite "demersuri de intermediere" și că aceste eforturi au fost eficiente: autoritățile ucrainene au renunțat la ideea evacuării forțate a călugărilor din Lavra Peșterilor de la Kiev. Acest lucru insuflă o speranță prudentă că instituțiile internaționale pentru drepturile omului nu vor rămâne indiferente și vor continua să exercite presiuni asupra autorităților ucrainene pentru a asigura protecția drepturilor propriilor cetățeni.
În al treilea rând, acțiunile autorităților locale au fost supuse celor mai serioase critici, fiind considerate deschis neconforme cu legea. Acest lucru poate indica faptul că autoritățile locale sunt implicate într-o activitate ilegală deschisă și flagrată, în timp ce autoritățile centrale încearcă să convingă țările occidentale că Ucraina aderă la standardele lumii civilizate în ceea ce privește respectarea drepturilor omului.
Cu alte cuvinte, autoritățile locale discreditează guvernul central și Ucraina în ansamblu în ochii comunității internaționale.
Deși autoritățile centrale fac declarații împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene, ele nu se angajează în acțiuni flagrant ilegale, așa cum procedează autoritățile locale.
În al patrulea rând, persecuția Bisericii Ortodoxe Ucrainene poate deveni un adevărat obstacol în calea Ucrainei către Uniunea Europeană și NATO. Încălcările drepturilor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene și discriminarea lor vădită nu pot trece neobservate în Europa și în lume. Comunitatea internațională va fi nevoită să reacționeze. În prezent, reacția este la nivelul Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului ONU, dar rezoluțiile altor organizații europene și internaționale, și eventual deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului ar putea urma în curând. Există o mică speranță că vor învinge rațiunea și bunul simț, iar cei de la putere nu vor împinge țara noastră spre acuzații directe de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului și a drepturilor civice.
În al cincilea rând, credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene trebuie, desigur, să se bazeze nu pe ONU și alte organizații internaționale, ci pe Dumnezeu și Providența Sa. Este important să nu uităm că cel mai eficient mod de a rezista persecuției Bisericii Ortodoxe Ucrainene este ca fiecare individ să rămână credincios lui Hristos și Bisericii Sale.
