Răspunsul Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse pentru Patriarhia Alexandriei

În data de 22 ianuarie 2022, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu) a ținut o ședință pentru a răspunde la Comunicatul Sfântului Sinod al Patriarhiei Alexandriei cu privire la înființarea Exarhatului Patriarhal al Bisericii Ortodoxe Ruse în Africa.

Cronologia evenimentelor

La 8 noiembrie 2019, Întâistătătorul Bisericii Alexandriei patriarhul Teodor a recunoscut Biserica Ortodoxă a Ucrainei schismatică, pomenindu-l pe liderul acesteia Serghei (Epifanie) Dumenko la liturghie. După aceea, BORu a încetat comuniunea euharistică cu Patriarhia Alexandriei.

La 29 decembrie 2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a înființat Exarhatul Patriarhal Rus în Africa, răspunzând astfel la cererile înaintate de clericii africani care nu sunt de acord cu căderea Patriarhului Teodor, și în consecință a Bisericii Alexandriei în schismă.

La 12 ianuarie 2022, Sfântul Sinod al Patriarhiei Alexandriei a adoptat un Comunicat în care a numit formarea Exarhatului un act de răzbunare și a acuzat Biserica Ortodoxă Rusă de încălcarea teritoriului canonic al Bisericii Alexandriei.

La 28 ianuarie 2022, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, ca răspuns la acest comunicat, a adoptat o Declarație specială.

Necesitatea unui răspuns din partea Bisericii Ortodoxe Ruse la Comunicatul Patriarhiei Alexandriei din 12 ianuarie 2022 este motivată de faptul că Comunicatul conține o serie de inexactități, interpretări incorecte și uneori de-a dreptul falsuri. Astfel, Declarația Sfântului Sinod este destul de firească. Și deoarece documentele Bisericii Ortodoxe Ruse și cele ale Bisericii Alexandriei sunt interdependente, este logic să le analizăm în paralel.

Cine este "Biserica Ortodoxă din Ucraina"?

Prima manipulare a Patriarhiei Alexandriei, asupra căreia ne atrage atenția Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, este distorsionarea denumirilor.

Din Declarația Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse: "Decizia Patriarhiei Moscovei este explicată în comunicat prin "faptul recunoașterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene" de către Preafericitul Părinte Patriarh Teodor al Alexandriei".

Aici Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse nu este foarte exact. În versiunea originală, în Comunicat nu se menționează Biserica Ortodoxă Ucraineană, ci Biserica Ortodoxă din Ucraina (Ὀρθοδόξου Οὐκρανικῆς Ἐκκλησίας). Dar esența aici nu se schimbă, vorbim despre Biserica Ortodoxă Ucraineană. Alexandrinii încearcă să-i înșele pe cititorii Comunicatului lor, convingându-i că Biserica Ortodoxă Rusă a creat Exarhatul său în Africa în calitate de răzbunare pentru recunoașterea de către Patriarhul Teodor a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene. "O răzbunare directă", "șantaj sau răzbunare împotriva noastră" – așa se spune în Comunicat. Astfel, textul documentului Patriarhiei Alexandriei creează impresia că BORu  nu "se răzbună" pentru recunoașterea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei schismatică, ci a Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonică, căreia i s-ar fi acordat autocefalia. Constatăm o manipulare cu denumirile, scopul fiind evident – să-i înșele pe cei care nu sunt prea versați în denumirile exacte ale confesiunilor ucrainene.

Sinodul BORu explică că Biserica Ortodoxă Ucraineană nu a cerut și nu a primit autocefalia.

Din Declarația Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse: "Așa-zisa autocefalie a fost acordată de Patriarhia Constantinopolului nu Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice – cea mai mare confesiune din Ucraina numărând în prezent 108 ierarhi, 12 381 parohii, 12 513 clerici, 260 de mănăstiri și 4 630 de monahi și monahii, ci unui grup de schimatici – căzut din Biserica Ortodoxă Ucraineană, care continuă să poarte dușmănie împotriva sa. Patriarhia Constantinopolului i-a folosit pe membrii acestui grup, care nici măcar nu au avut horotonie canonică, sfidând canoanele, pentru a forma o "biserică autocefală". Și tocmai cu acea structură schismatică, lipsită de har, a intrat în comuniune Preafericitul patriarh Teodor al Alexandriei".

Aici vicleșugul alexandrinilor a fost scos la iveală. Precizarea numărului de parohii, mănăstiri, clerici și monahi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene s-a făcut pentru a arăta cu cine a rupt comuniunea patriarhul Teodor, sau mai corect vorbind – pe cine i-a trădat, iar apoi se indică cei cu care s-a legat. Aceștia sunt niște schismatici care nu au avut niciodată hirotonie canonică și care sunt dușmanii Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice.

Cine distorsionează eclesiologia ortodoxă?

Sinodul din Alexandria numește "invazia" Bisericii Ortodoxe Ruse în Africa "un pas neașteptat, anticanonic și lipsit de etică". În Comunicat se spune că Biserica Ortodoxă Rusă "încearcă să modifice Eclesiologia Ortodoxă sub mai multe aspecte, dar mai ales în problematica limitelor administrative ale structurilor Bisericii lui Hristos, pornind de la niște motive care sunt departe de cele ale Tradiţiei ortodoxe".

Dar, toate acuzațiile Sinodului Alexandriei au lovit nu în Moscova, ci în primul rând în Patriarhia Constantinopolului, care a proclamat o eclesiologie nouă și a început să invadeze teritoriul canonic al altor Biserici Autocefale. O asemănare între acțiunile Patriarhiei Constantinopolului în Ucraina și cele ale Bisericii Ortodoxe Ruse în Africa a fost trasată și într-o scrisoare recentă a Întâistătătorului Bisericii Albaneze Arhiepiscopului Anastasie: "Paralel cu schisma produsă între milioane de ortodocși ucraineni, se creează o schismă nouă pe sensibilul continent african, unde în ultimele decenii se desfășoară o misiune ortodoxă din străinătate". Probabil, Vlădica Anastasie nu aprobă crearea Exarhatului Rus în Africa, dar el subliniază că motivul care a provocat înființarea lui este determinat de acțiunile Fanarului în Ucraina.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse nu doar subliniază că Patriarhia Constantinopolului a călcat normele canonice, dar vorbește deschis despre manifestările ereziei papismului de la Constantinopol: teoria "primului fără egali", însuşirea dreptului exclusiv de a acorda autocefalie și dreptul de apel, etc.

Din Declarația Sinodului BORu: "Cu întristare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse constată denaturarea eclesiologiei ortodoxe, manifestată în realizarea scenariului așa-zisei autocefalii ucrainene. Însă denaturarea nu a fost comisă de Biserica Ortodoxă Rusă, așa cum se afirmă în Comunicatul Sinodului Alexandrin. Ea se vădește în acțiunile Patriarhiei Constantinopolului, care a pătruns ilegal în Ucraina, precum și în declarațiile înalților reprezentanți ai acesteia.

Încercările de a-l afirma pe primul Întâistătător din diptice ca fiind "primul între egali" în Biserica Ortodoxă, cu presupusul drept exclusiv de a acorda și revoca autocefalii la discreția sa, de a rupe părți din Bisericile Autocefale, de a anula unilateral hotărârile judecătorești ale Sinoadelor Arhierești ale altor Biserici Autocefale, și de a "restabili", după bunul său plac, în demnitate persoane care nu au fost niciodată hirotonite – constituie o abatere incontestabilă de la învățătura patristică despre Biserică și milenara Tradiție ortodoxă".

Vom auzi o condamnare puternică a ereziei papismului de la Constantinopol, fără vreo ambiguitate sau aluzii la compromis, în strictă conformitate cu modul în care toate ereziile anterioare au fost condamnate la Sinoadele Ecumenice.

Aici este necesar să menționăm că Declarația propune o listă de crime canonice ale Fanarului, fără vreo omisiune diplomatică. Acest lucru poate trimite la faptul că ala viitorul Sinod Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, dar și la eventuala întrunire în formatul Amman, nu vor fi discutate doar acțiunile Fanarului în Ucraina, dar și motivele care au determinat aceste acțiuni. Acest lucru ne face să credem că în curând vom auzi o condamnare puternică a ereziei papismului de la Constantinopol, fără vreo ambiguitate sau aluzii la compromis, în strictă conformitate cu modul în care toate ereziile anterioare au fost condamnate la Sinoadele Ecumenice.

Despre trădarea patriarhului Teodor

Din Declarația Sinodului BORu: "Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse își amintesc de predicile rostite de Întâistătătorii Bisericii Ortodoxe a Alexandriei în sprijinul Bisericii canonice din Ucraina aflate sub omoforul Patriarhiei Moscovei, inclusiv de declarațiile Preafericitului Patriarh Teodor pe care le-a făcut în repetate rânduri până recent. După cum a spus Preafericitul Părinte Teodor într-un interviu din 2016, el a adoptat întotdeauna "poziția conform căreia Biserica Ucraineană este parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Ruse". În timpul vizitei sale la Odesa din anul 2018, Întâistătătorul Patriarhiei Alexandriei i-a îndemnat pe credincioși să rămână fideli "Bisericii canonice din Ucraina condusă de Preafericitul Mitropolit Onufrie".

Dar la 8 noiembrie 2019, Preafericitul Părinte Patriarh Teodor a anunțat brusc recunoașterea grupului schismatic ucrainean, a început să-l pomeniască pe conducătorul său în timpul slujbelor, iar la 13 august 2021 a intrat în comuniune euharistică cu el".

La 12 noiembrie 2019, după liturghia din orașul cipriot Limassol, la care a participat Patriarhul Teodor, clerul a primit plicuri care conțineau acest colaj.

 

Imaginea de sus este o fotografie făcută în 2018, în timpul vizitei patriarhului Teodor la Odesa, când i-a îndemnat pe toți să rămână credincioși Mitropolitului Onufrie. Pe imaginea de jos este reprezentat sărutul lui Iuda, o frescă din Biserica de peșteră a Sfântului Iov al Lavrei de la Poceaev. Acest colaj ilustrează perfect ceea ce a comis Patriarhul Teodor.

Să mai cităm câteva declarații ale conducătorului Bisericii Alexandriei, făcute de acesta până la recunoașterea BOaU.

"Cunosc foarte bine Ucraina – îi cunosc pe episcopi, dar și pe mirenii credincioși– și am o idee foarte bună despre stimulele oamenilor care astăzi încearcă să semene discordie în Ucraina. De la bun început, când pentru prima dată a apărut problema schismei bisericești, Patriarhia Alexandriei și cu mine, în calitate de reprezentant al acesteia, am adoptat poziția că Biserica Ucraineană este parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Ruse", a spus Întâistătătorul. <...> Când schismaticii au încercat să vină cu forța, fără invitație, la catedrala Sfântei Treimi, care era atunci mitocul Bisericii Alexandriei în Odesa, am stat la ușă și am spus: asta nu se va întâmpla. <...> Vechea Biserică a Alexandriei își formulează poziția astfel: stăm în fața lui Dumnezeu împreună cu Biserica Ortodoxă Rusă și facem apel ca Biserica Ortodoxă să fie una și indivizibilă, așa cum a fost întotdeauna. În viața bisericii nu este loc pentru politică. Politica vine și pleacă, iar Biserica dăinuiește în vecii vecilor" (fragment dintr-un interviu pentru RIA Novosti, 2016).

"În calitate de ierarh ortodox, mă adresez credincioșilor din Ucraina să rămână sub omoforul Întâistătătorului canonic al Bisericii Ucrainene, Mitropolitului Onufrie" (declarație din 2015).

Inițiatorii pentru crearea Exarhatului sunt africanii

Sinodul BORu a subliniat încă o dată că a răspuns la inițiativa unui număr semnificativ de clerici alexandrini care nu sunt de acord cu recunoașterea schismaticilor.

Din Declarația Sinodului BORu: "După cum se știe, recunoașterea structurii schismatice din Ucraina de către Preafericitul Părinte Patriarh Teodor a întâmpinat opoziție, inclusiv în cadrul Bisericii Ortodoxe a Alexandriei. Mulți dintre clericii săi au vorbit public în apărarea Bisericii Ucrainene canonice, și-au declarat dezacordul cu decizia evident ilegală a Primatului lor și nu au dorit să rămână sub autoritatea canonică a persoanei care a pornit pe calea schismei".

Mai mult, Sinodul arată că Biserica Ortodoxă Rusă nu a răspuns la cererile clerului african timp de doi ani, sperând la revenirea patriarhului Teodor la poziția sa inițială. Probabil că au avut loc niște contacte neoficiale, în cadrul cărora s-a încercat explicarea pentru Întâistătătorul Bisericii Alexandriei nu doar a erorilor acțiunilor sale, dar și a consecințelor la care ar putea duce. Dar patriarhul Teodor nu s-a răzgândit și a confirmat imuabilitatea deciziei sale prin "coliturghisirea" personală cu Serghei Dumenko.

Din Declarația Sinodului BORu: "Timp de doi ani Biserica Rusă nu a răspuns la cererile venite de la clericii africani, ci a așteptat cu răbdare ca Preafericitul Părinte Patriarh Teodor să-și modifice decizia. Totuși, în această perioadă Preafericitul Patriarh nu doar l-a pomenit pe conducătorul uneia dintre grupările schismatice ucrainene în dipticele Întâistătătorilor ortodocși, dar a și intrat în comuniune euharistică cu el și cu alți "ierarhi" ai acestei structuri. Aceste evenimente dureroase au convins Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse de necesitatea de a răspunde la apelurile primite, și să înființeze în aceste circumstanțe excepționale Exarhatul Patriarhal în Africa".

A mai existat un motiv pentru a aștepta doi ani întregi până a crea Exarhatul African. Recunoașterea BOaU în 2019 a fost o decizie personală a patriarhului Teodor, care nu a fost precedată de o discuție și o hotărâre sinodală asupra acestei probleme în Biserica Alexandriei. Prin urmare, nu era pe deplin clar dacă ierarhii alexandrini susțin sau nu această decizie. Cu timpul a devenit clar că cea mai mare parte a ierarhiei Bisericii Alexandriei a susținut recunoașterea BOaU de către Patriarhul Teodor "în mod tacit". În prezent, această problemă a fost în sfârșit clarificată, din moment ce membrii Sinodului Bisericii Alexandriei au votat pentru susținerea poziției Întâistătătorului la recenta lor ședință.

BORu nu pretinde la teritoriul canonic al Bisericii Alexandriei

Din Declarația Sinodului BORu: "Această decizie complicată, luată în situația în care Patriarhul Alexandriei i-a recunoscut pe schismaticii ucraineni, nu este nicidecum un semn al pretențiilor asupra teritoriului canonic al vechii Biserici a Alexandriei. Ea urmărește un singur scop – să ofere protecție canonică clericilor ortodocși din Africa care nu doresc să fie implicați în legitimarea ilegală a schismei".

În realitate, nu sună foarte logic: creăm o jurisdicție paralelă în Africa și nu avem pretenții la teritoriul african. Pentru a înțelege sensul acestei afirmații paradoxale, trebuie să ne referim la ultimul paragraf al Declarației Sinodului BORu, în care se menționează: "Ne adresăm Preafericitului Părinte Patriarh Teodor al II-lea al Alexandriei și arhipăstorilor Preasfintei Biserici a Alexandriei să renunțe la sprijinul lor pentru schisma ucraineană și să se întoarcă pe calea canonică pentru a păstra unitatea Sfintei Ortodoxii".

Adică aici logica este următoarea: dacă ierarhii alexandrini continuă să susțină schisma ucraineană și, prin urmare, să se poziționeze ca schismatici, acest lucru va însemna că Patriarhia Alexandriei a încetat să mai fie ortodoxă și a căzut în schismă. În consecință, Africa nu este teritoriul canonic al nimănui și BORu are dreptul să-și creeze propriile structuri bisericești acolo. Dar dacă alexandrinii "vor reveni la calea canonică", atunci "unitatea Sfintei Ortodoxii" se va păstra, inclusiv în Africa. Va refuza în acest caz BORu să ia măsuri suplimentare pentru dezvoltarea Exarhatului Patriarhal sau își va anula decizia privind înființarea acesteia?

Atunci, cel mai probabil planurile de implementare a misiunii ortodoxe în Africa, care sunt acum coordonate de Exarhatul Patriarhal, vor fi convenite și coordonate cu Patriarhia Alexandriei, iar Exarhatul va fi întrodus într-o anumită formă în structura Bisericii Alexandriei. Până atunci, probabilitatea unui astfel de scenariu tinde spre zero, deși se pot întâmpla minuni.