Tăcere sinodală: De ce BOG ignoră situația din Africa și fapta lui Filaret

În perioada 7-8 februarie 2022, la Atena au avut loc întrunirea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei. Se aștepta ca sinodalii greci să ia o serie de decizii, și una dintre cele mai importante pentru Ortodoxia ecumenică trebuia să fie reacția Bisericii Ortodoxe a Greciei cu privire la formarea Exarhatului Patriarhal al Bisericii Ruse în Africa, precum și privind acțiunile lui Filaret Denisenko, care i-a primit în Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului  (BOU-PK) pe stiliștii Greciei.

În așteptarea hotărârilor și prăbușirea speranțelor

Se așteptau multe de la ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe a Greciei.

La 1 februarie 2022, în ziarul grec de autoritate "Dogma" a apărut un articol în care autorul îndemna Biserica Greciei "să facă un pas înainte" și să ia o poziție clară cu privire la problema Exarhatului Bisericii Ortodoxe Ruse în Africa, "din moment ce o posibilă neutralitate ar izola, printre altele, Biserica Greciei, și ar tulbura relațiile sale eclesiologice cu Fanarul și Alexandria". În Grecia exista convingerea că perioada care va urma Sinodului "va fi decisivă (critică), deoarece Biserica Greciei este îndemnată să soluționeze imediat problemele care îi vor determina viitorul".

În ajunul Sinodului, Mitropolitul Grigore de Peristeria, vorbind la postul de televiziune grec "Orthodox TV", a spus că Biserica Ortodoxă Rusă se pregătește să-și înființeze structurile sale în Grecia și Turcia, și a propus privarea Bisericii Ortodoxe Ruse de autocefalie pentru o perioadă de cinci ani convocarea urgentă a Sinodului Ecumenic pentru a reglementa "schisma rusă".

Declarația lui Grigore a făcut senzație în Grecia și a permis presei elene să presupună că și alți episcopi ai Bisericii Ortodoxe a Greciei vor susține această idee, ceea ce "ar restrânge și ar condamna acțiunile unilaterale ale Rusiei și ar suspenda influența Bisericii Ortodoxe Ruse asupra Bisericilor autocefale".

La 7 februarie 2022, chiar în ziua primei întruniri sinodale, teologul grec Anastasios Marinis a subliniat că problema creării Exarhatului Rus în Africa trebuie să fie "dominantă" pentru Biserica Greacă, deoarece "amenință direct unitatea lumii ortodoxe".

Din această trecere în revistă lapidară a declarațiilor arhiereilor, teologilor și jurnaliștilor greci, devine clar ce speranțe și așteptări au fost puse în viitoarea reuniune sinodală a Bisericii Ortodoxe a Greciei nu numai de greci, dar mai ales din partea Bisericii Alexandriei și a Fanarului. Au fost realizate aceste așteptări? Nu. Comunicatul final al Sinodului nu conține a nici măcar un cuvânt despre Exarhatul Bisericii Ortodoxe Ruse în Africa. Nimic. Aceasta înseamnă că Biserica Greacă nu s-a temut să-și "strice" relațiile cu Patriarhia Constantinopolului și nu l-a susținut pe Patriarhul Teodor, a cărui Biserică este de fapt finanțată din bugetul grec. De ce?

Nicio mențiune despre Biserica Rusă

Pot exista mai multe răspunsuri la întrebarea de ce Biserica Greciei a refuzat să răspundă sau cel puțin să comenteze formarea Exarhatului Bisericii Ortodoxe Ruse în Africa. Este clar că toate sunt ipotetice și subiective, dar dispunem de informații și argumente suficiente pentru ele.

Primul motiv al tăcerii este conștientizarea vulnerabilității poziției actuale în ceea ce privește canoanele Bisericii. După cum știm, o reacție implică o decizie. O simplă "condamnare" a încălcării (după cum consideră Biserica Ortodoxă a Greciei) a granițelor jurisdicționale ale unei alte Biserici nu este suficientă – este nevoie de un răspuns canonic. Și orice răspuns bazat pe canoanele Bisericii presupune constatarea faptului că în Ortodoxia mondială există o schismă, cauzată de legalizarea schismaticilor ucraineni. Atât fanarioții, cât și grecii neagă cu încăpățânare acest lucru.

Al doilea motiv decurge din primul – nu toți arhiereii din Biserica Greacă cred că Biserica Rusă trebuie condamnată. Sunt și cei care cred că nu Biserica Ortodoxă Rusă este cauza crizei, ci caracterul ilegal al acordării Tomosului așa numitei Biserici Ortodoxe a Ucrainei. Deci, mai întâi trebuie condamnată sinodal autocefalia falsă a BOaU și abia apoi poate urma soluționarea problemei legată de Exarhatului Africii.

Al treilea motiv posibil al tăcerii este așteptarea. Biserica Ortodoxă a Greciei pur și simplu așteaptă acțiunile Patriarhiei Constantinopolului. De exemplu, Mitropolitul Hrisostom de Mesena a declarat direct că Fanarul este cel care "va decide cum și prin ce mijloace se va soluționa această problemă". Mitropolitul Grigore al Camerunului a precizat care ar fi aceste mijloace: convocarea Pentarhiei (adică înturnirea celor cinci Întâistătătorii ai Bisericilor grecești: a Constantinopolului, Greciei, Antiohiei, Ierusalimului și Ciprului) la Fanar, Athos sau Chambesy, și revocarea autocefaliei Bisericii Ruse. Acest "sinod pentarhic" este planificat pentru o dată mai aproape de Paște, ceea ce înseamnă că până atunci Biserica Greacă are posibilitatea să se abțină de la propriile raționamente.

Al patrulea motiv posibil este "comerțul". Grecii tac despre înființarea Exarhatului pentru că ei contează pe concesiile Fanarului cu privire la mai multe momente problematice:

• litigiul legat de biserica Sfântului Gheorghe din Patissia, eparhia Atenei, pe care grecii o consideră a lor, iar fanarioții – a lor;
• contrazicerile permanente cu eparhiile Țărilor Noi, situate în Grecia, dar subordonate Fanarului;
• numirea noului reprezentant al Patriarhiei Constantinopolului pe lângă Arhiepiscopul Atenei în locul mitropolitului Amfilohie de Adrianopol care a fost demis.

Toate aceste probleme sunt destul de presante și de mare interes pentru Biserica Greciei. Poate că poziția Bisericii Ortodoxe a Greciei față de Exarhatul din Africa depinde de soluționarea lor "corectă".

Al cincilea motiv al tăcerii este teama de a obține o analogie a Exarhatului African în Mitropolile care au recunoscut BOaU schismatică. Și dacă vom privi cu atenție situația religioasă din Grecia, vom înțelege că aceste temeri ale episcopilor greci nu sunt fără temei.

Presa greacă scrie că potrivit unor estimări aproximative Exarhatul Bisericii Ortodoxe Ruse în Grecia "deja poate număra până la 400 000 de credincioși". Sunt menționați susținătorii stilului vechi, dar și printre greci sunt destui cei care sunt nemulțumiți de recunoașterea structurii lui Dumenko de către Biserica Greacă. În plus, printre ierarhii Bisericii Ortodoxe a Greciei se numără câțiva arhierei cu autoritate care sunt gata să susțină Biserica Rusă, iar "unele mănăstiri de pe Muntele Athos manifestă și ele simpatie pentru poziția Rusiei".

Jurnaliştii greci afirmă că premierul ţării Mitsotakis şi ministrul de externe Dendias "au fost deja informaţi de către Arhiepiscopul Ieronim şi de mitropoliţi despre amploarea invaziei "rușilor" în Grecia.

Nicio mențiune despre BOaU și Filaret

Era de așteptat ca Sinodul Bisericii Ortodoxe a Greciei să reacționeze la situația care s-a dezvoltat în legătură cu trecerea stiliștilor greci la așa numita Biserică Ortodoxă Ucraineană din cadrul Patriarhiei Kievului. Ccu puțin timp înainte de Sinod, Epifanie Dumenko le-a cerut grecilor să-i anatemizeze pe noii "arhierei" din jurisdicția lui Filaret, iar Biserica Greciei  trebuia să facă o evaluare canonică a ceea ce se întâmplase. Cu alte cuvinte, să dea lămuriri cine sunt grecii care au trecut la Filaret: "arhiereii" sau schismatici?

Dar sinodalii s-a limitat cu audierea raportului lui Dumenko, în care acesta a afirmat că grecii lui Filaret sunt "impostori" și "nu vor primi nicio canonicitate de la BOaU". Aici trebuie subliniat momentul că raportul lui Epifanie nu a primit nicio evaluare din partea Sinodului Bisericii Ortodoxe a Greciei. De ce?

Din simplul motiv că indiferent de poziția pe care Sinodul o va lua în această problemă, Biserica Ortodoxă a Greciei va fi în pierdere.

Dacă "ierarhii" greci "hirotoniți" de Filaret sunt într-adevăr ierarhi, Biserica Greacă va trebui să intre în comuniune cu ei (deși îi consideră schismatici). Și dacă nu, atunci după ce au recunoscut BOaU (și legitimitatea lui Filaret), sinodalii ar fi recunoscut legalizarea schismei care acum creează noi schismatici în Grecia.

Astfel, Biserica Greacă nu are de ales – trebuie să tacă.

***

Rezumând ceea ce se întâmplă acum în lumea ortodoxă și în Biserica Greacă în special, constatăm că Bisericile care i-au recunoscut pe schismaticii ucraineni sunt acum nevoite să sufere (precum Biserica Alexandriei) și tot timpul să facă compromisuri – cu alte Biserici, cu credincioșii și cu cei de la putere.

Dar cel mai tragic este că ei sunt nevoiți să facă compromisuri cu conștiința lor. Și acest compromis, după cum știți, nu duce la nimic bun, pentru că îndepărtează de Dumnezeu și distruge Biserica. În acest sens, ierarhii greci ar trebui să țină seama de cuvintele fratelui lor, Mitropolitului Serafim al Pireului, care a cerut condamnarea Tomosului BOaU, ca nu cumva "Biserica Autocefală a Greciei să fie ștearsă de pe hartă, precum au dispărut cele șapte Biserici Autocefale din Asia Mică".