"Unitatea ortodoxă din Ucraina": o provocare, publiсitate sau o aberație?

În Ucraina totuși se dorește în continuare unirea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (canonice) cu Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU) nerecunoscută. La 11 iunie 2020 mass media a răspândit știrea că la Kiev a fost fondată mișcarea socială "Unitatea Ortodoxă din Ucraina", care are drept scop "elaborarea unor forme de unificare acceptabile pentru ambele Biserici" - Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică și BOaU schismatică. Mișcarea funcționează pe baza organizației civice "Perspectiva duhobnicească și religioasă a Ucrainei". Să deslușim ce fel de inițiativă este, la ce poate duce și despre ce ne vorbește apariția ei.

Pentru început, să clarificăm ce fel de organizație civică este "Perspectiva duhovnicească și religioasă a Ucrainei" și cine se află în spatele acesteia. Platforma deschisă de date de stat "Openendabot" dă următoarele rezultate.

Această organizație a fost creată în noiembrie 2017. Să ne amintim ce s-a întâmplat în acele vremuri. Guvernul a promovat activ mai multe proiecte de lege antibisericești și se pregătea activ lansarea proiectului "autocefalia ucraineană". Proiectul a fost conceput în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale din 2019. Pentru implementarea acestuia, se duceau negocieri active cu Fanarul, iar președintele P.Poroșenko testa opinia publică în vederea unirii tuturor confesiunilor ortodoxe și dobândirii Tomosului. Anume atunci, în cuvântarea sa anuală către Rada Supremă, el a anunțat intenția fermă a autorităților de a crea o "biserică locală unică" și de a primi Tomosul: "Să ne audă și conducerea Patriarhiei Ecumenice. Doresc să atrag din nou atenția Sanctității Sale asupra intențiilor noastre deosebit de serioase, asupra voinței politice puternice a conducerii Ucrainei de a rezolva această problemă care, din păcate, se află la ordinea de zi încă din 1991".

Astfel, devine clar că Organizația civică "Perspectiva duhovnicească și religioasă a Ucrainei" a fost creată special pentru proiectul "autocefaliei unice" (denumirea de  Biseica Ortodoxă a Ucrainei, la fel ca și Biserica Sfințită a Ucrainei, încă nu figura atunci). Această versiune este susținută  de majoritatea fondatorilor, majoritatea fiind teologi liberali, iar directorul Victor Dmitrievici Bondarenko este un fost angajat al Institutului de ateism științific pe lângă Academia de Științe Sociale din cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovetice, și totodată este fostul președinte al Comitetului de Stat al Ucrainei pentru Religii și Culte.

Astfel, devine clar că Organizația civică "Perspectiva duhovnicească și religioasă a Ucrainei" a fost creată special pentru proiectul "autocefaliei unice" (denumirea de  Biseica Ortodoxă a Ucrainei, la fel ca și Biserica Sfințită a Ucrainei, încă nu figura atunci).

Însă în ultimii trei ani organizația civică "Perspectiva duhovnicească și religioasă a Ucrainei"  nu a avut nici o activitate. Acest lucru se explică prin faptul că autoritățile au folosit pentru a crea  "biserica locală unică" resurse mult mai serioase și mai eficiente: Serviciul de securitate al Ucrainei, procuratura și grupuri de naționaliști radicali. Se știe că recurgerea la aceste instrumente nu adus rezultatul dorit. Mai mult, proiectul preelectoral "Tomosul", care trebuia să-i asigure lui Petro Poroshenko un al doilea mandat prezidențial, l-a făcut să piardă alegerile. Nouă echipă care a ajuns la putere încă nu a folosit în mod activ serviciile speciale și forțele de ordine în sfera religioasă. Prin urmare, a sosit momentul lansării organizației civice "Perspectiva duhovnicească și religioasă a Ucrainei".

Și ea a declarat cu voce tare că există la 11 iunie 2020, când a fondat mișcarea "Unitatea Ortodoxă a Ucrainei", al cărei consiliu de coordonare este compus din politicieni, teologi, savanți și jurnaliști. Încă nu este disponibilă lista cu persoane concrete, dar nu există nici o îndoială că aceștia sunt teologi și personalități publice care, să zicem, nu au manifestat simpatie pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică. Mișcarea a adoptat deja un "Memorandum privind restaurarea unității ortodoșilor din Ucraina", După lectura sa putem din fugă să respingem presupunerea că această mișcare a apărut într-adevăr pentru a încerca de a uni confesiunile ortodoxe ucrainene. Și să explicăm de ce.

În primul rând, constatăm o evaluare absolut greșită a situației. În Memorandum se spune: "Starea reală de spirit în mediul bisericesc ortodox din Ucraina indică faptul că, printre credincioșii, preoțimea și episcopatul ambelor Biserici predomină dorința de unire ...". Ceea ce de fapt este o aberație. Iată care este realitatea:

În Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică, ierarhia, preoțimea și mirenii pun pe primul plan interesele duhovnicești. Biserica Ortodoxă Ucraineană se indentifică pe sine ca Biserica lui Hristos, Arca mântuirii, și numai în ea este posibilă mântuirea din valurile acestei vieții și dobândirea Împărăției Cerurilor. Să nu te afli în Arcă înseamnă primejdia pierderii vieții veșnice. Nedorind o asemenea perspectivă pentru nimeni, inclusiv pentru adepții BOaU, ierarhii Bisericii canonice și în special Primatului Său Preafericitul Mitropolit Onufrie îi cheamă neîncetat la pocăință și la întoarcerea în Biserica lui Hristos pe toți cei care au căzut din Ea.

Din nou, reunirea cu Biserica are în primul rând o semnificație duhovnicescă, și apoi socio-politică. Prin urmare, în Biserica Ortodoxă Ucraineană "predomină" nu "dorința de unificare", ci dorința de a-i readuce pe cei rătăciți pe calea mântuirii. În plus, dacă atunci când proiectul "Biserica locală unită" era încă în curs de dezvoltare, teologii declarau că aproximativ o treime din episcopatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene priveau ca favorabile perspectivele de unire cu Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei de la Kiev (nerecunoscută), astăzi, după o serie de confiscări brutale a bisericilor, incendieri, violență și o presiune fără de precedent din partea autorităților și a forțelor de ordine, după ce BOaU s-a discreditat prin dezbinări interne și analfabetism canonic elementar, nu veți mai găsi episcopi care ar dori să se unească.

Biserica Ortodoxă Ucraineană se indentifică pe sine ca Biserica lui Hristos, Arca mântuirii, și numai în ea este posibilă mântuirea din valurile acestei vieții și dobândirea Împărăției Cerurilor. Să nu te afli în Arcă înseamnă primejdia pierderii vieții veșnice. Nedorind o asemenea perspectivă pentru nimeni, inclusiv pentru adepții BOaU, ierarhii Bisericii canonice și în special Primatului Său Preafericitul Mitropolit Onufrie îi cheamă neîncetat la pocăință și la întoarcerea în Biserica lui Hristos pe toți cei care au căzut din Ea.

Este puțin probabil că cineva din Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică în prezent va manifesta dorința să se unească cu cei care au tăiat lacătele de pe ușile bisericilor și i-au alungat pe preoți din casele lor cu tot cu copiii lor mici. Oricum, cei care au dorit cu adevărat să se unească au venit în data de 15 decembrie 2018 la așa-numitul "Sinod de unificare" și s-au unit. Au fost doar doi astfel de arhierei: fostul mitropolit Alexandr (Drabinko), implicat într-o serie de scandaluri, și prietenul lui Petro Poroshenko și fostul mitropolit Simeon (Șostașki), care nutrit speranța să fie în fruntea noii structuri bisericești.

În ceea ce privește Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU) nou creată, "ierarhii" săi tot nu doresc unificarea. Din simplul motiv că, în acest caz, ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene vor domina atât cantitativ cât și calitativ, având în vedere nivelul teologic și moral corespunzător al "episcopatului" BOaU. Prin urmare, Epifanie Dumenko și colegii săi pot dori doar să-și supună Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică, și nicidecum să înfăptuiască o unire deplină.

În al doilea rând, în "Perspectiva duhovnicească și religioasă a Ucrainei" există o înțelegere complet eronată a ceea ce este Biserica. Pentru fondatorii acestei organizații, Biserica este o instituție socio-politică, care servește la realizarea intereselor de stat, sociale și de altă natură, și nu a intereselor religioase propriu-zise. Iată câteva citate din "Memorandum ...":

 

• "Biserica Ortodoxă pe pământurile ucrainene, de-a lungul istoriei sale de peste o mie de ani, a slujit poporului..."
• "Deșteptările politice ale ucrainismului au fost întotdeauna însoțite de o activizare în căutarea independenței ucrainenilor ortodocși, iar statul ucrainean în aceste perioade a sprijinit Biserica".
• "Disputele și neînțelegerile dintre cele două biserici ucrainene nu contribuie la întărirea ortodoxiei pe pământurile noastre și la afirmarea Ucrainei ca stat".

În al treilea rând, poziționarea complet eronată a BOaU ca fiind recunoscută în lumea Ortodoxă și, prin urmare, egală în sens canonic cu Biserica Ortodoxă Ucraineană. Citate:

 

• "... prin voia lui Dumnezeu, a apărut Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU) ca a cincisprezecea Biserică în componența Biserici Ortodoxe Ecumenice unice. Alături de ea în Ucraina își continuă activitatea Biserica Ortodoxă Ucraineană ... "
• "... Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei de la Kiev și Biserica Ortodoxă Autocefală din Ucraina, care și-au reînnoit unitatea euharistică cu Ortodoxia Mondială."
• "... în cadrul unui stat și al unui popor ortodox, au apărut două Biserici Ortodoxe canonice – Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Ortodoxă Ucraineană".

Toate acestea sunt foarte departe de realitate. Întoarcerea din schismă are loc numai prin pocăință și deloc printr-un document publicat de ierarhii fanarioți. Din punct de vedere canonic, o astfel de "reuniune" este nulă. Doar trei Biserici Locale au intrat în comuniune euharistică cu BOaU. Dar făcând acest lucru, Ele nu au ridicat BOaU la nivelul lor canonic, ci Ele înseși s-au coborât la nivelul BOaU. Iar Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei de la Kiev (BOU-PK) și Biserica Ortodoxă Autocefală din Ucraina (BOAU) nu au putut "reînnoi" unitatea cu Ortodoxia Mondială, deoarece ele ca organizații nu au fost niciodată într-o asemenea unitate. Poate fi vorba doar despre anumite persoane aparte, care într-adevăr anterior au făcut parte din Biserică.

În al patrulea rând, din moment ce mișcarea "Unitatea Ortodoxă din Ucraina " constă exclusiv din simpatizanți ai BOaU (concluzia univocă poate fi făcută din textul Memorandumului propriu-zis), ea nu va funcționa pentru o unire reală, ci în cel mai bun caz pentru pregătirea preliminară a terenului. Și va dezbate nu "... forme de colaborare acceptabile pentru ambele Biserici, care ar fi în stare să unească, și modalități pentru o cooperare reală ...", ci doar propuneri din start inacceptabile pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană.

Din moment ce mișcarea "Unitatea Ortodoxă din Ucraina" constă exclusiv din simpatizanți ai BOaU (concluzia univocă poate fi făcută din textul Memorandumului propriu-zis), ea nu va funcționa pentru o unire reală, ci în cel mai bun caz pentru pregătirea preliminară a terenului.

De ce atunci a fost creată această mișcare "Unitatea Ortodoxă din Ucraina"? Vom expune câteva ipoteze în exclusivitate subiective:

• Pentru a crea BOaU o imagine a unei organizații care aspiră la unire, care își deschide larg brațele pentru a-i accepta pe toți doritorii și care își asumă astfel o poziție de menținere a păcii.
• Pentru a minimiza efectul negativ al incendierilor recente a mănăstirilor ortodoxe și al cruzimii fără precedent în încercarea de acaparare a bisericii din s. Zadubrovca (regiunea Cernăuți) de către aderenții BOaU.
• Deoarece organizațiile civice există, de regulă, pe baza unor fonduri alocate de cineva, această mișcare poate fi o realizare banală a intențiilor cuiva. Deseori angajații unor astfel de organizații acționează după logica: "ce să mai inventăm ca să obținem finanțare?". Și nu contează cât de realizabil va fi scopul propus.

Apariția mișcării "Unitatea Ortodoxă din Ucraina" vorbește despre faptul că BOaU a ajuns într-o situație de neinvidiat: sprijinul politic este departe de cel acordat de Petro Poroșenko, problema recunoașterii internaționale stagnează, Patriarhul Bartolomeu nu-l mai felicită pe Epifanie nici măcar cu ziua onomastică, nu a diminuat vrajba cu Filaret Denisenko, iar la orizont se profilează asimilarea de către greco-catolici. Într-adevăr, este timpul de căutat "forme acceptabile de unificare" cu Biserica Ortodoxă Ucraineană, chiar și într-o versiune atât de stângace.

Dar nu știm de ce nu este examinată varianta cu adevărat reală: pocăința și revenirea în sânul Bisericii.