Oprește știrile, pornește rugăciunea: sfaturile radiotelegrafistului Paisie Aghioritul

Știința gândurilor bune de la starețul Paisie. Foto: СПЖ

```html

În cap persistă un zumzet uscat constant. Acesta nu este zgomotul străzii, ci ecoul a sute de titluri care au trecut prin conștiință pe parcursul zilei. Citirea știrilor de mult timp nu mai este doar o obținere de informații, ci s-a transformat într-o dependență epuizantă. Apare sentimentul că, dacă lași smartphone-ul din mână pentru o oră, se va întâmpla ceva ireparabil, iar controlul asupra realității va fi pierdut definitiv. Dar în loc de control, în suflet se instalează doar o anxietate paralizantă.

Spațiul informațional modern epuizează ultimele resurse de energie. Conștiința devine asemănătoare unui vechi receptor care a încetat să mai prindă un semnal clar și doar transmite un zgomot static nesfârșit.

În acest haos de sunete, vocea lui Dumnezeu devine aproape inaudibilă.

Pentru a restabili liniștea interioară, este nevoie de experiența celui care știa să ajusteze «echipamentul» spiritului în condiții și mai dure – sub bombardamente și înconjurat de pericole.

Stația radio pe umerii soldatului

Cuviosul Paisie Aghioritul înțelegea natura panicii în mod profesional. În anii războiului civil din Grecia (1946–1949), a servit ca operator radio militar. Pe umerii săi cădea responsabilitatea pentru comunicarea între unități. Arsenie Eznepidis – așa se numea viitorul stareț – știa bine: un mesaj radio nepreluat la timp putea costa viața unui întreg batalion.

Starețul sfătuiește să acordăm atenție calității recepției în propria inimă. Dacă mintea este plină până la refuz de opinii străine și videoclipuri de la locurile catastrofelor, pentru semnalul Divin pur și simplu nu mai rămâne loc de intrare. Cuviosul Paisie subliniază că viața spirituală începe acolo unde se termină curiozitatea inutilă:

«Omul trebuie să vegheze constant ca "receptorul" său să fie reglat pe frecvența corectă. Dacă gândurile sunt confuze și inima este plină de griji lumești, el nu poate primi semnalele Divine».

Justificând dependența de știri prin dorința de a «fi la curent», este ușor să pierzi momentul în care informația se transformă în otravă. Curiozitatea față de detaliile conspirațiilor mondiale funcționează ca un bruiaj. Cât timp eterul este plin de bârfe, voia lui Dumnezeu despre o persoană concretă în momentul actual rămâne nerecunoscută. Viața trece în așteptarea știrilor, în timp ce principala Veste Bună rămâne necerută.

Mașina gândurilor bune în acțiune

Fiecare veste înfricoșătoare provoacă o reacție automată: judecată sau frică. Pare că nu există altă cale. Totuși, Paisie Aghioritul oferă un algoritm unic de prelucrare a oricărui negativ, pe care îl numește «mașina gândurilor bune». Cuviosul spune că omul este chemat să schimbe însăși chimia percepției sale.

Starețul îndeamnă să folosim fiecare veste despre durere ca un prilej de compasiune, nu de discuții. El învață că atitudinea interioară poate dezarma orice rău venit din exterior. Cuviosul Paisie explică mecanica acestui proces:

«Cel care are gânduri bune – indiferent ce vede sau ce i se spune – activează gândul bun. Întreaga viață spirituală se bazează pe gând. De gând depinde starea noastră».

În practică, aceasta înseamnă interdicția de a tremura fără rost în fața monitorului. Orice știre despre o nenorocire trebuie să devină instantaneu combustibil pentru o rugăciune scurtă. În loc de discuții aprinse despre detaliile tragediei în comentarii, creștinul este chemat să spună în tăcere: «Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește acești oameni».

Așa, fluxul de notificări se transformă în mătănii electronice. Răul, care ar fi trebuit să otrăvească prin ecran, se lovește brusc de «mașina gândurilor bune» și devine un suspin de rugăciune. Acesta este singurul mod de a nu permite întunericului să se instaleze în interior.

Postul informațional și timpul de liniște

Este greu de recunoscut, dar gadgetul a devenit mai important decât liniștea. Apare disponibilitatea de a te limita în mâncare, dar renunțarea la mesagerii pentru o seară pare un sacrificiu insuportabil. Totuși, fără un «post informațional» voluntar, nu este posibil să restabilești imunitatea interioară. Operatorul radio de la post nu ascultă muzică – el așteaptă semnalul din Centru cu toată concentrarea.

Starețul sfătuiește să introducem în viață «zone de liniște». Două ore fără ecran sunt necesare pentru ca sufletul să se răcească de la supraîncălzire. În liniște vine conștientizarea că lumea continuă să se rotească după voia Creatorului, nu după voia autorilor canalelor anonime. Acesta este spațiul unde se restabilește capacitatea de a auzi pe Dumnezeu. Cuviosul Paisie ne îndeamnă să nu ne risipim forțele pe griji inutile despre ceea ce nu depinde de voia omului:

«Dumnezeu ajută acolo unde nu ajung puterile omenești. Dacă omul nu va avea legătură cu Dumnezeu prin rugăciune, de unde va primi ajutor și tărie?».

El ne îndeamnă să ne concentrăm pe principalul canal de comunicare. Geronda subliniază că panica – este rezultatul lipsei de încredere în Cer. Dacă omul verifică constant știrile, sperând să găsească acolo garanții de siguranță, el doar se afundă mai adânc în mlaștină. Starețul sfătuiește să redirecționăm această atenție spre interior:

«Încrederea în Dumnezeu – este rugăciunea neîncetată. Când omul se încredințează lui Dumnezeu, El atunci "este obligat" să-l ajute. Dumnezeu – este un Tată bun, El nu-și lasă niciodată creația».

Legătura cu Statul Major Ceresc

Adesea în suflet crește senzația că haosul este definitiv și incontrolabil. Privirea asupra hărții conflictelor fixează doar ciocnirea forțelor oarbe. Dar pentru omul credincios, dincolo de orice zgomot istoric stă Providența. Avva Paisie amintește că panica – este întotdeauna un semn al unei legături proaste cu Statul Major.

Calmul în condițiile actuale – nu este indiferență, ci fidelitate postului. Când se păstrează pacea interioară, omul devine un transmițător al acestei păci pentru cei