Procesul împotriva mitropolitului Pavel: ce va urma?

Seara târziu, pe 14 iulie 2023, judecătorul Victoria Jovnovatiuk de la Judecătoria Solomiansk l-a trimis la închisoare pe mitropolitul Pavel de Vyshgorod, stabilind că ar putea fi eliberat din centrul de detenție pe cauțiune în valoare de 33,3 milioane UAH.

Este clar că Vlădica nu poate aduna o asemenea sumă de bani, ceea ce înseamnă că este puțin probabil să fie eliberat din arest. De asemenea, este evident că dosarul împotriva lui a fost fabricat, iar procurorii înșiși s-au simțit incomod "demonstrând vinovăția" ierarhului în timpul procesului. Nu ne vom aprofunda aici în descrierea tuturor ciudățeniilor acestui procesul judiciar. Ceea ce ne interesează acum este ce va urma? Cu alte cuvinte, ce înseamnă pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană arestarea mitropolitului Pavel și putem oare să prevedem care va fi cu Bisericii în viitor?

De ce mitropolitul Pavel?

Să începem cu ideea că mitropolitul Pavel este o figură foarte proeminentă în media. El este "vinovat" de acest lucru atât prin propriile sale acțiuni, cât și prin prezentarea deliberată a lui ca anti-erou bisericesc de către mass-media națională. De mulți ani a fost cultivat un mit al "stilului său de viață luxos", în pofida absenței oricăror dovezi concrete despre un asemenea "lux", cu excepția celebrului "Mercedes" dăruit de un binefăcător. S-a mers atât de departe încât mass-media seculară scrie în termeni nepoliticoși despre arhiereu, creându-i o poreclă după marca mașinii sale, de parcă ar fi singurul care conduce o mașină de lux, în timp ce, de exemplu, un alt episcop, precum Dumenko, ar foosi transportul public.

În același timp, niciunul dintre jurnaliști nu a vrut să asculte ceva despre faptele mitropolitului Pavel, care i-a ajutat personal pe seminariști cu fonduri proprii, cum le-a acoperit nunțile, cheltuielile medicale, călătoriile acasă, etc. Călugării din Lavră ar putea spune și mai multe, dar așa cum spuneam, aceste povești nu interesează pe nimeni.

Ceea ce i-a interesat a fost "Mercedesul" și umilirea ierarhului, iar prin el – a întregii Bisericii Ortodoxe Ucrainenene. Mass-media a echivalat cu sârguință imaginea episcopului cu întreaga Biserică, proiectând toate acțiunile sale reale și fabricate asupra tuturor ierarhilor, preoților și credincioșilor. Ierarhul a suferit din această vauză, l-a durut, dar a tăcut despre această durere. A vorbit doar în instanță, subliniind de mai multe ori că nu mai este "Mercedes", ci "Tesla" (poartă brățară electronică la picior – n.t.). Unii pot percepe cuvintele lui ca pe o glumă, dar în realitate, ele dezvăluie o durere atât de acută și insuportabilă, încât doar cineva care a fost în locul lui o poate înțelege.

Astfel, de-a lungul anilur, cu sprijinul autorităților, jurnaliștii au reușit să creeze o imagine negativă a mitropolitului Pavel în ochii publicului. Mai mult, au reușit în așa măsură încât până și unii credincioși, asistând la arestarea și întemnițarea lui, spun că "totul este cu dreptate".

Într-adevăr, autoritățile au ales victima "potrivită". Pe aceea pe care au pregătit-o de mulți ani, au folosit-o ca exemplu demonstrativ pentru răfuirea lor cu Biserica Ortodoxă Ucraineană.

Cine sunt judecătorii?

Ei nu l-au ales doar pe Mitropolitul Pavel, ei au ales și judecătorii, procurorii și pe toți "participanții la proces". Tot ce s-a întâmplat în sala de judecată a fost o farsă și o performanță de teatru. Judecătoarea Jovnovatiuk pur și simplu nu a putut lua o altă decizie. La urma urmei, Victoria Jovnovatiuk este o figură destul de cunoscută și chiar scandaloasă. Apropo, ea conduce o mașină mult mai scumpă decât cea a starețului Lavrei. Toyota Land Cruiser 200 costă peste 3 milioane de grivne. În mai 2023 a avut loc un scandal în jurul acestei mașini. Când "Toyota" parcată necorespunzător a fost luată de o camionetă cu remorcă, soțul ei s-a repezit și l-a atacat pe muncitorul municipal, stropindu-l cu gaze lacrimogene.

Jovnovatiuk a mai fost acuzată că ar sluji interesele criminalilor și s-ar afla sub "influența politică" a lui Petro Poroșenko (nu ne uimește faptul că decizia de reținere a mitropolitului Pavel a fost luată de o persoană legată de Poroșenko, nu-i așa?).

Dar ceea ce i-a adus lui Jovnovatiuk o "faimă" deosebită a fost interviul său din timpul concursului pentru Înalta Curte Anticorupție, unde a încercat să se sustragă de la răspunsuri directe la întrebările lui Sir Anthony Hooper, președintele Consiliului Public al Experților Internaționali. Drept urmare, Victoria Jovnovatiuk a fost eliminată din competiție din cauza "îndoielilor rezonabile cu privire la integritatea sa".

Prin urmare, ea nu a putut lua o altă decizie în cazul mitropolitului Pavel. Acest lucru este atât de evident, încât chiar mitropolitul Pavel a spus: "Judecătorul a arătat că este sub presiunea oamenilor care sunt interesați de acest lucru". Mai mult, ea nu-l judecă pe vlădica pentru vreo anumită infracțiune, ci, potrivit lui Nikita Cekman, avocatul starețului, "pentru credința ortodoxă, pentru că nu există nimic în dosarul său din ceea ce s-a umflat în mass-media. Toate frazele sunt scoase din context".

Pentru ce?

Dar Vlădica nu este judecat doar pentru asta. Trebuie să înțelegem că în persoana lui, este judecată întreaga Biserică, întreaga Biserică Ortodoxă Ucraineană. Și mai mult decât atât, ei judecă dreptul fiecăruia dintre noi de a ne exprima propriul punct de vedere. Căci tot ceea ce este incriminat ierarhului nu a fost spus în public, ci în conversații private la telefon, care, în plus, au fost interceptate de agențiile de informații fără permisiunea instanței.

Mai mult, în persoana lui, ei îl judecă pe oricine va îndrăzni să numească lucrurile cu numele lor adevărat. Pe toți cei care numesc schisma o schismă, o uniune civilă – desfrânare, iar homosexualitatea – perversiune.

De asemenea, în persoana mitropolitului este judecată orice persoane care va îndrăzni să gândească contrar "liniei de partid" actuale. Acum, o persoană nu numai că nu are dreptul să vorbească ceea ce gândește, dar nici nu are dreptul să gândească ceea ce gândește. De fapt, ei i-au incriminat arhiereului nu numai cuvintele, ci și gândurile, presupunând în numele lui ce credeau judecătorii că el avea în vedere.

Dar mai presus de toate, ei judecă creștinismul în ansamblu. Această religie este incomodă pentru "omul nou". Pentru că Evanghelia este o libertate interioară care nu poate fi limitată într-o celulă de închisoare.

Ce va urma?

O situație similară s-a întâmplat deja în istoria Bisericii.

În al doilea deceniul al secolului XX, guvernul sovietic a decis că Biserica este singura "organizație legală contrarevoluționară" de pe teritoriul URSS. De ce? Pentru că credincioșii aveau propriile păreri asupra abuzurilor săvârșite de bolșevici, iar gândurile lor erau greu de controlat, toți devenind astfel "elemente nesigure".

Pe parcursul celui de-al doilea deceniul al secolului XX, autoritățile sovietice au inventat un motiv care le-a permis să înceapă persecuția deschisă a Bisericii – "exproprierea bisericii și confiscarea obiectelor de valoare" în favoarea regiunii înfometate de pe Volga. Acest motiv formal a fost necesar pentru a "epura" spațiul religios al Uniunii Sovietice de Biserica "greșită" și a face loc Bisericii renovaționiste "corecte". Acea biserică care a fost atât de supusă autorităților, încât caricaturiștii i-au pictat "clerul" în chipiuri stil budionovka. Acea biserică care a fost recunoscută de Fanar (da, sunt coincidențe chiar și aici).

Cei care nu erau de acord cu tranziția la biserica renovaționistă s-au confruntat cu o soartă aspră: o parte din clerici au fost expulzați din țară, iar cei care au refuzat să plece au fost trimiși în Insulele Solovățului. Iar cei care nu uitau de Hristos nici pe insulele Solovățului, au fost executați.

În prezent, o sută de ani mai târziu, istoria se repetă. Episcopilor, preoților și mirenilor noștri din nou li se oferă să se alăture "Bisericii potrivite", așa cum s-a întâmplat cu o sută de ani în urmă. Nu există nicio îndoială că cei care refuză această tranziție, se vor confrunta cu aceleași consecințe ca acum un secol – deportarea din țară sau închisoarea. Să sperăm că nu-i vor executa pe cei care nu sunt de acord, dar este incert, judecând după folosirea ciocanelor masive și a gazelor lacrimogene în timpul operațiunilor de acaparare a bisericilor. Astfel, cîutând un răspuns la întrebarea "Ce va urma?", vom spune că tot ceea ce s-a întâmplat deja se va repeta, pentru că "nu este nimic nou sub soare".

Biserica se va confrunta din nou cu mari dificultăți. Dar...

Așa cum s-a întâmplat de multe ori în istorie, Hristos va triumfa din nou, pentru că a întemeiat o Biserică pe care porțile iadului nu o pot birui. Biserica va triumfa din nou, iar persecutorii ei se vor pierde în uitare, acoperindu-și numele cu o rușine de neșters.

Pentru că "nu este nimic nou sub soare".